13 intrări

27 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MONTÁN, -Ă, montani, -e, adj. De munte, de la munte, specific muntelui. – Din lat. montanus.

MONTÁN, -Ă, montani, -e, adj. De munte, de la munte, specific muntelui. – Din lat. montanus.

montan, ~ă [At: LM / Pl: ~i, ~e / E: lat motanus] 1 a Care aparține muntelui Si: (înv) montanistic (1). 2 a Specific muntelui Si: (înv) montanistic (2). 3 a Care se referă la munte Si: (înv) montanistic (3). 4 a Care provine de la munte Si: (înv) montanistic (4). 5 smf (Nob) Locuitor de la munte Si: muntean.

MONTÁN, -Ă, montani, -e, adj. (Livresc) De munte. Locuri ierboase, uscate, din regiunea montană. FLORA R.P.R. II 84.

MONTÁN, -Ă adj. (Liv.) De munte, muntos. [< lat. montanus].

MONTÁN, -Ă adj. de munte. (< lat. montanus)

MONTÁN ~ă (~i, ~e) Care este caracteristic pentru o regiune muntoasă; care aparține unei regiuni muntoase. Peisaj ~. /<lat. montanus


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

montán adj. m., pl. montáni; f. montánă, pl. montáne

montán adj. m., pl. montáni; f. sg. montánă, pl. montáne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MONTANA [montænə], stat în NV S.U.A.; 380,8 mii km2; 878,8 mii loc. (1997). Centrul ad-tiv: Helena. Expl. de min. de cupru, zinc, plumb, crom, fier, mangan, fosfați și de petrol și gaze naturale. Metalurgia neferoaselor; prelucr. lemnului; ind. alim. Grâu, secară, sfeclă de zahăr, porumb. Creșterea animalelor. Zonă turistică.

MONTANUS (MONTAN) (?-c. 180 d. Hr.), teolog grec. Convertit la creștinism, la jumătatea sec. 2, a înființat în Frigia o sectă proprie, bazată pe o riguroasă etică, cu tentă escatologică și martirologică. Numeroșii săi adepți, răspândiți și în V Imp. Roman, au fost combătuți ca eretici de Biserica creștină până în sec. 9.

ROȘIA MONTANĂ, com. în jud. Alba, situată la poalele NV ale M-ților Metaliferi, pe râul Roșia; 3.588 loc. (2005). Haltă de c. f. (în satul R. M.). Expl. de min. auro-argentifere și cuprifere. Muzeul mineritului. În arealul com. R. M. a existat o importantă așezare romană, cunoscută sub numele de Alburnus Maior, considerată ca cel mai important centru de extracție a aurului din Dacia. Săpăturile arheologice (1855) au scos la iveală multe tăblițe cerate cu inscripții care menționau o mare diversitate de coloniști specializați în exploatări miniere. Tot aici, au mai fost identificate mai multe galerii de mină din epoca dacică și din timpul stăpânirii romane, resturile unei roți hidraulice de lemn și o instalație complexă de drenaj, cu roți suprapuse. În satul Cărpiniș, atestat documentar în 1595, se află casa natală a lui Ion Oargă (cunoscut sub numele de Cloșca), renovată în 1985, în care a fost amenajat un muzeu memorial. În satul R. M., atestat documentar în 1733, se află biserica Adormirea Maicii Domnului (sec. 18) și numeroase case vechi din sec. 18-19. În arealul com. R. M. există rezervațiile geologice Piatra Corbului (martor litologic al fazelor de erupții târzii, alcătuit din andezite piroxenice) și Piatra Despicată (un bloc de andezit bazaltoid de culoare închisă). Centru turistic și punct de plecare spre Detunatele.

RUSCA MONTANĂ, com. în jud. Caraș-Severin; situată în zona culoarului Bistra, la poalele S ale m-ților Poiana Ruscăi, pe râul Rusca, la confl. cu Bistra; 2.162 loc. (2005). Expl. de sulfuri polimetalice și marmură (în satul Ruschița). Instalație de flotare a minereurilor. În satul R.M., atestat documentar în 1803, se află o biserică romano-catolică (1807) și Monumentul turismului (1936). Rezervație naturală.

SASCA MONTANĂ, com. în jud. Caraș-Severin, situată la poalele SV ale m-ților Anina și la cele NE ale m-ților Locvei, în zona de contact cu dealurile Oraviței, pe râul Nera; 1.689 loc. (2005). Expl. de sulfuri metalice. Pomicultură (meri, pruni, peri). Centru de ceramică populară. În satul S. m. se află biserica Sfinții Apostoli Pavel și Petru (1777, pictată în 1851 și restaurată în 1862), iar în satul Slatina-Nera, biserica Adormirea Maicii Domnului (sec. 18, pictată în 1874). Rezervațiile Cheile Nerei-Beușnița (v. Nera) și Cheile Șușarei, incluse în Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița.

Anthyllis montana L. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori (stamine concrescute, stindard ovat, caliciul campanulat, păros-mătăsos) roșii-purpur, în capitule singulare, lung-pedunculate. Frunze imparipenate, cu foliolele liniare. Semitufă tîrîtoare (cca 15 cm înălțime) păroasă.

Arenaria montana L. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori (corolă cu petale de 3 ori mai lungi decît sepalele ovat-lanceolate) mari, lung-pedunculate, solitare, albe. Frunze lanceolate cu o singură nervură. Plantă înaltă pînă la 17 cm, pubescentă, cu tulpina pe sol sau erectă, formează covoare.

Arnica montana L. Specie care înflorește vara. Flori galbene-oranj (cele radiale sînt ligulate, femele, cele ale discului tubuloase, hermafrodite, petale lanceolate cu peri glanduloși în calatidii), 1-3 pe o tulpină erectă cu peri aspri, cilindrică. Frunze pieloase, netede, în rozete bazale sau pe pămînt, ascuțit-ovate, sesile, întregi, peri scurți, cele caulinare ceva mai mici, sesile. Plantă înaltă pînă la 0,50 m, miros aromatic. Fruct, achenă ovată, neagră.

Cystopteris montana (Lam.) Bernh. Specie cu frunze (cca 22 cm lungime) triunghiulare, tripenate, foliole dentate, sori mici, rizom maro- închis, pețioli galbeni, spre bază maro.

Dioscorea montana Eckl. et Zeyh.) Spreng (syn. Testudinaria montana Eckl. et Zeyh.; T. sylvatica hort. Berol.). Specie originară: Tn Africa de S. Frunze pieloase, triunghiular- cordiforme cu lobi mari, rotunjiți, vîrf ascuțit, spinos, 9 nervuri, pețiol 2 cm lungime. Tuberculi lemnificați, mari, pe sol.

arată toate definițiile

Intrare: Montana
Montana
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Anthyllis montana
Anthyllis montana park  nomenclatura binară
compus
  • Anthyllis montana
Intrare: Arenaria montana
Arenaria montana park  nomenclatura binară
compus
  • Arenaria montana
Intrare: Arnica montana
compus
  • Arnica montana
Intrare: Cystopteris montana
Cystopteris montana park  nomenclatura binară
compus
  • Cystopteris montana
Intrare: Dioscorea montana
Dioscorea montana park  nomenclatura binară
compus
  • Dioscorea montana
Intrare: Douglasia montana
Douglasia montana park  nomenclatura binară
compus
  • Douglasia montana
Intrare: Jasione montana
Jasione montana park  nomenclatura binară
compus
  • Jasione montana
Intrare: montan
montan adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • montan
  • montanul
  • montanu‑
  • monta
  • montana
plural
  • montani
  • montanii
  • montane
  • montanele
genitiv-dativ singular
  • montan
  • montanului
  • montane
  • montanei
plural
  • montani
  • montanilor
  • montane
  • montanelor
vocativ singular
plural
Intrare: Oxytropis montana
Oxytropis montana park  nomenclatura binară
compus
  • Oxytropis montana
Intrare: Satureja montana
Satureja montana park  nomenclatura binară
compus
  • Satureja montana
Intrare: Soldanella montana
Soldanella montana park  nomenclatura binară
compus
  • Soldanella montana
Intrare: Valeriana montana
Valeriana montana park  nomenclatura binară
compus
  • Valeriana montana
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

montan

  • 1. De munte, de la munte, specific muntelui.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: muntos attach_file un exemplu
    exemple
    • Locuri ierboase, uscate, din regiunea montană. FLORA R.P.R. II 84.
      surse: DLRLC

etimologie: