11 intrări

school Articole pe această temă:

71 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

moi2 sn vz molie

moi1 [At: (a. 1749) GCR II, 43/12 / E: drr muia] (Reg) 1 ain (D. obiecte de îmbrăcăminte, pex d. oameni) Ud, muiat de ploaie. 2 s (Îe) A pune (sau a da, a băga, a lăsa, a sta) la (sau a, pe, de-a) ~ sau a pune de-a -ul A pune sau a lăsa, a sta într-un lichid, pentru a se înmuia. 3 (Îe) A umbla de-a ~ul A umbla tot timpul beat. 4 s Copcă mare în gheață Si: (reg) căldare.

MOI s. n. (Regional) Înmuiat. Se lasă [firele de lînă] treizeci și șase de ore la moi. PAMFILE-LUPESCU, CROM. 116.

2) moĭ, a muĭá v. tr. (lat. *molliare îld. mollire, a muĭa, d. mollis, moale; pv. pg. molhar, fr. mouiller, cat. mullar, sp. mojar.Moĭ, moaĭe, muĭem, muĭațĭ, moaĭe; să moĭ, să moaĭe; muĭam; muĭasem; muind). Fac moale: căldura moaĭe ceara. Pun în apă orĭ în alt lichid: a muĭa rufele, o pisică în apă, fasolea (ca să fie maĭ moale cînd o voĭ pune la fert, adică o pun amoĭ). Înting: a muĭa pînea’n vin, în sos. Fig. Iron. Bat, lovesc: ĭ-a muĭat spinarea, oasele. Moleșesc, fac să peardă energia orĭ pretențiunile: nenorocirile l-aŭ muĭat. Înduplec: vorba asta l-a muĭat. V. refl. Mă fac moale: ceara se moaĭe la foc. Mă scald: copiiĭ se moaĭe’n toate lacurile. Fig. Mă moleșesc, perd din putere: oameniĭ se muĭase de căldură, geru s’a muĭat. Îmĭ reduc pretențiunile, o las maĭ moale: acuma s’a maĭ muĭat: se mulțămește cu maĭ puține parale. – Și înmoĭ, maĭ ales în vest. Și îmoĭ.

1) moĭ n. fără pl. (d. moĭ 2). A pune la moĭ. V. amoĭ.

MOÁLE, moi, adj. I. 1. Care cedează ușor la apăsare, modificându-și forma; p. ext. afânat, pufos. ◊ Carne moale = carne fără oase. Ou moale = ou fiert sau copt astfel încât să nu fie complet coagulat. Lipire moale = operație de îmbinare, cu ajutorul unui metal străin în stare de fuziune, a două piese metalice care nu se încălzesc în prealabil. ◊ Expr. A-i fi (cuiva) moale sau a trăi (ori a se așeza) pe moale = a duce o viață liniștită, fără griji; a o duce bine; a-i fi bine. ♦ (Substantivat, n. sg. art.) Parte moale (I 1) a unui lucru. ◊ (Pop.) Moalele capului = fontanelă; p. ext. creștetul capului. ♦ (Despre gură, buze) Cărnos, fraged. ♦ Moleșit, flasc; puhav. ♦ Puțin consistent; subțire, apos. ♦ (Despre pâine, cozonac etc.) Proaspăt; fraged. ♦ (Despre icre) Proaspăt, neconservat. ♦ (Despre fructe) Zemos; mălăieț. ♦ Flexibil, elastic. 2. (Despre terenuri) Umed, reavăn, jilav. 3. (Despre metale și aliaje) Cu duritate mică; care poate fi ușor îndoit, zgâriat etc. 4. (Despre ființe, despre corpul sau despre părți ale corpului lor) Fără rezistență, fără putere; debil, slab, plăpând; gingaș, delicat. ♦ Sleit de puteri, istovit, vlăguit. 5. (Despre oameni) Lipsit de energie, de voință; apatic, indolent; bleg, leneș; cu fire slabă, nehotărâtă, influențabilă. ◊ Expr. A o lăsa (mai) moale = a ceda, a face concesii. II. 1. Cu suprafața netedă, fără asperități; neted. ♦ Catifelat, mătăsos; plăcut la atingere. 2. Necolțuros, rotunjit, unduios; p. ext. armonios, delicat. 3. (Despre culori, lumină, sunete) Lipsit de stridență, cu intensitate scăzută; domol, potolit; blând. 4. (Fon.; în opoziție cu dur; în sintagmele) Consoană moale = consoană palatalizată. Poziție moale = poziția unui sunet urmat de o silabă care conține o vocală palatală. 5. (Despre vreme, atmosferă, anotimpuri reci etc.) Călduț (și umed); p. ext. plăcut, blând. 6. (Despre ființe, despre însușiri și manifestări ale lor) Domol; blând, blajin. 7. (Despre mișcări) Ușor, abia simțit; încet, lent; lipsit de vlagă; slab. ♦ Care se mișcă încet, lin, domol; (despre ființe) lipsit de vioiciune, de sprinteneală. – Lat. mollis, -e.

MUIÁ, moi, vb. I. 1. Tranz. A introduce un obiect într-un lichid, a îmbiba cu lichid; a înmuia. ♦ Spec. A băga rufele în apă cu un detergent și a le ține câtva timp înainte de a le spăla. ♦ A întinge cu pâine sau cu mămăligă în sos, în grăsime etc. 2. Tranz. A uda, a stropi. ♦ A scălda. 3. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni mai moale, mai puțin consistent, mai puțin țeapăn. ◊ Expr. (Tranz.) A muia oasele (sau ciolanele) cuiva = a bate foarte tare pe cineva. 4. Refl. A-și pierde puterile, a slăbi, a se moleși. ♦ (Despre ger) A scădea în intensitate, a deveni mai puțin aspru. 5. Tranz. și refl. Fig. A (se) potoli, a (se) calma, a (se) liniști. ♦ A (se) îmblânzi, a (se) înduioșa; a (se) îndupleca. 6. Tranz. și refl. (Fon.) A (se) palataliza. – Din moale. Cf. fr. mouiller.

NEGRU, NEÁGRĂ, negri, -e, adj., s. n., s. m. I. Adj. 1. (Despre obiecte, ființe etc.) Care nu reflectă lumina, care are culoarea cea mai închisă; de culoarea funinginii, a cărbunelui; (despre culori) ca funinginea, ca penele corbului, cu cea mai închisă nuanță. ♦ Pâine neagră = pâine mai închisă la culoare, făcută din faină integrală. Vin negru = vin de culoare roșu-închis. Rasă neagră = rasa negroidă. Cutie neagră = a) aparatură protejată instalată în avioane, care înregistrează parametrii de zbor și convorbirile echipajului în vederea elucidării cauzelor unui eventual accident; b) termen folosit pentru un sistem a cărui structură internă este necunoscută. Principiul cutiei negre = renunțare la cunoașterea structurii interne a unui sistem, stabilind, pe cale experimentală, doar corelațiile între ieșiri și intrări, pentru a descrie comportamentul sistemului față de exterior. ◊ Expr. Ba e albă, ba e neagră, se zice despre spusele cuiva care se contrazice. ♦ (Despre oameni) Care aparține rasei negride; p. ext. cu pielea, părul, ochii de culoare închisă; brunet, oacheș. ♦ (Pop.) Murdar, nespălat. 2. (Adesea fig.) Lipsit de lumină, cufundat în întuneric; întunecat, obscur. ♦ Preț negru = preț de speculă; suprapreț. Post negru = post foarte sever, fără nicio mâncare sau băutură. ◊ Loc. adv. La negru = cu preț de speculă. ♦ (Despre oameni) Livid, pământiu la față; fig. foarte supărat sau furios. ♦ Fig.Trist, apăsător, deprimant, dezolant; greu. ◊ Expr. A avea (sau a-i fi cuiva) inima neagră = a fi foarte trist. A-i face cuiva zile negre = a-i pricinui cuiva supărări, a-i amărî viața. 3. Fig. Rău (la inimă), crud, hain. ♦ Grozav, teribil, cumplit; rușinos, dezonorant. ♦ Magie neagră - magie (1) prin care unele persoane pretind că pot săvârși fapte miraculoase invocând spiritele și mai ales forțele demonice. II. 1. S. n. Culoarea unui corp care nu reflectă lumina; culoare neagră (I 1). ◊ Expr. (A se îmbrăca) în negru = (a se îmbrăca) în haine de culoare neagră sau în doliu. Negru pe alb = în mod sigur, clar, neîndoios; în scris. A i se face (cuiva) negru înaintea (sau pe dinaintea) ochilor = a nu mai vedea bine (de supărare, de mânie etc.). A face albul negru - a încerca să dovedești că un lucru este altfel decât în realitate; a denatura, a falsifica realitatea. ♦ Fig. Mâhnire, jale. ◊ Expr. A vedea (totul) în negru = a fi pesimist. 2. S. n. Materie colorantă de culoare neagră (I 1); vopsea neagră. ◊ Negru-de-fum = pulbere compusă din particule de carbon fin divizate, obținută prin arderea cu cantități insuficiente de aer a unor hidrocarburi și folosită în special în industria de prelucrare a cauciucului, la prepararea cernelurilor tipografice și a unor vopsele negre; chinoroz. Negru de anilină = substanță colorantă de culoare neagră (I 1), care se formează de obicei direct pe fibrele de bumbac, prin oxidarea catalitică a anilinei. Negru animal = cărbune extras din substanțe organice. ♦ Compuse: negru-moale = soi de viță-de-vie autohton, cu ciorchinii cilindrici bătuți, cu bobul negru-violet, sferic și brumat, cu pielița subțire. Negru-vârtos = soi de viță-de-vie autohton, cu ciorchinii mărunți, ramificați și cu bobul negru-violaceu, sferic. ♦ (Rar) Rimel. 3. S. m. Bărbat care aparține rasei negre (I 1). ◊ (Fam.) Persoană folosită (și plătită) de cineva pentru a executa în numele acestuia, parțial sau total, și într-un anonimat deplin, anumite lucrări (care cer o calificare superioară). 4. S. n. Murdărie, jeg. ◊ Expr. (Nici) cât (e) negru sub unghie = foarte puțin, (aproape) deloc. – Lat. niger, -gra, -grum.

SÁLBĂ, salbe, s. f. 1. Podoabă de purtat la gât, alcătuită dintr-unul sau din mai multe șiraguri de monede, medalii, pietre prețioase sau mărgele. ◊ Expr. Salba dracului = persoană supărătoare, de care nu poți scăpa; om rău, necinstit, ticălos. 2. (Zool.) Fanon. 3. Compuse: salbă-moale = arbust cu frunzele opuse, lanceolate sau eliptice, cu florile verzi-gălbui și cu fructele capsule roșii (Evonymus latifolius); salbă-râioasă = arbust înalt de 1-3 m, cu flori mici, brune, care conține gutapercă în scoarța rădăcinilor (Evonymus verrucosa).Lat. subalba.

moale1 [At: CORESI, EV. 198 / Pl: moi, (îvr) moale / E: ml mollis, -e] 1 a Care cedează ușor la apăsare, modificându-și forma. 2 a (Pex) Pufos. 3 a (Îs) Carne ~ Carne fară oase. 4 a (Reg; îas) Carne fragedă. 5 a (îs) Ou ~ Ou fiert sau copt astfel ca să nu fie complet coagulat 6 a (Îas) Ou fără găoace sau cu găoacea incomplet calcifiată. 7 a (Îs) Lipire ~ Operație de îmbinare, cu ajutorul unui metal străin în stare de fuziune, a două piese metalice care nu se încălzesc în prealabil. 8-9 av, s (Îe) A-i fî (cuiva) ~ sau a trăi (sau a se așeza) pe moale (și la cald sau și la căldură) A duce o viață liniștită, fără griji. 10-11 av, s (Îae) A se simți bine. 12 s Parte moale (1) a unui lucra. 13 s (Îs) -le capului Fontanelă. 14 s (Pex; îas) Creștet al capului. 15 s (Reg; îs) ~le capului (sau frunții, obrazului) Tâmplă. 16 s (Reg; îs) ~le urechii Adâncitură de după ureche. 17 s (Nob; îs) ~le spetelor Șezut. 18 sms (Reg; art.) Penis. 19 a (D. gură, buze) Cărnos. 20 a Flasc. 21 a Puhav. 22 a Puțin consistent. 23 a Subțire. 24 a Apos. 25 a Care poate fi ușor străpuns, tăiat, despicat. 26 a (D. pâine, cozonac etc.) Proaspăt. 27 a (D. pâine, cozonac etc.) Fraged. 28 a (D. icre) Proaspăt. 29 a (D. fructe) Zemos. 30 a (D. fructe) Mălăieț (1). 31 a Flexibil. 32 a (D. pământ) Umed. 33 a (Mun; d. pământ) Care a fost arat de două sau de trei ori după ce s-a făcut desțelenirea. 34 a (D. metale și aliaje) Cu duritate mică. 35 s (Reg; îs) -le securii Muchie a securii. 36 a (D. ființe, d. corpul sau părți ale corpului lor) Fără rezistență, fără putere. 37 a (D. ființe, d. corpul sau părți ale corpului lor) Debil. 38 a (D. ființe, d. corpul sau părți ale corpului lor) Gingaș. 39 a (D. cai; îs) ~ în gură sau cu gura ~ Cu gura sensibilă, care suportă greu zăbala. 40 a (Pex; îas) Care poate fi condus ușor cu ajutorai hățurilor. 41 a (D. oameni; îs) ~ de gură Cu dinți nerezistenți. 42 a (Îe) A avea picioare moi A umbla, a se mișca încet. 43 a Sleit de puteri Si: istovit, vlăguit. 44 a (Reg) Paralizat. 45 a (D. oameni) Lipsit de energie, de voință. 46 a (D. oameni) Apatic. 47 a (D. oameni) Indolent. 48 a (D. oameni) Bleg. 49 a (D. oameni) Leneș. 50 a (D. oameni) Cu fire slabă, nehotărâtă, influențabilă. 51 a (Îla) ~ de gură sau ~ la vorbă Care vorbește puțin. 52 av (Îlv) A (o) (sau a se) lăsa (mai) ~ A ceda. 53 av (Îal) A face concesii. 54 av Lipsit de convingere, de curaj. 55 av În silă. 56-57 a, av (Care este) blând. 58 a (Rar, d. activitatea sau viața oamenilor) Ușuratic. 59 a (Fig; înv; nob) Slab. 60 a (Fig; înv; nob) Îndoielnic. 61 a (Fig; înv; nob) Prost. 62 a Cu suprafața netedă, fără asperități Si: neted. 63 a Plăcut la atingere Si: catifelat, mătăsos. 64 a (Reg; d. făină, mălai) Măcinat mărunt. 65 a Rotunjit. 66 a (Pex) Armonios. 67 a (Pex) Delicat. 68 a (D. culori, lumină sau izvoare de lumină, sunete) Lipsit de stridență, cu intensitate scăzută Si: domol, blând. 69 a (Fam; îoc dur; îs) Consoană ~ Consoană palatalizată Vz palatalizat. 70 a (Îs) Poziție ~ Poziția unui sunet urmat, în cadrai unui cuvânt, de o silabă care conține o vocală palatală. 71 a (D. vreme, atmosferă, anotimpuri reci etc.) Călduț și umed. 72 a (Pex; d. vreme, atmosferă, anotimpuri reci etc.) Plăcut. 73 a (Reg; d. apă) Care are o temperatură potrivită. 74 a (Reg; d. apă) Călduț. 75 a (D. ființe) Blând. 76 a (D. ființe) Umil. 77 av (Îe) A fi ~ la inimă A fi bun, milos, îngăduitor. 78-79 a, av (Care se mișcă) ușor. 80-81 a, av (Care se mișcă) lent. 82-83 a, av (Care se mișcă) fără vlagă. 84 a (D. fenomene naturale) Puțin intens Si: domol, lin, potolit. 85 a (D. băuturi) Plăcut la gust. 86 a (D. băuturi) Care conține alcool în cantitate mică. 87 a (îs) Apă ~ Apă care conține săruri în cantitate mică. 88 a (Trs, Ban; îas) Apă sălcie.

muia [At: PSALT. HUR. 46v/1 / V: (înv) a~, (reg) moia / Pzi: moi și (îvr) ~iez / E: moale1 cf fr mouiller] 1 vt A umezi un obiect introducându-l într-o substanță lichidă. 2 vt (Spc) A introduce un aliment într-un lichid pentru a face să fie mai moale1 (1). 3 vt (Spc) A băga rufele murdare în apă cu sodă, cu săpun etc. și a le ține câtva timp înainte de spălare. 4 vt (Spc) A întinge cu pâine sau cu mămăligă în grăsime, în sos etc. 5 vt A uda. 6 vt A stropi. 7 vt (Spc) A îmbiba pământul cu apă facându-l să devină moale1 (1). 8 vt (Spc) A transforma o materie în formă de pulbere în pastă prin amestecare cu un lichid. 9 vt A face să devină mai moale1 (1), mai puțin dur, mai puțin consistent sau mai puțin țeapăn. 10 vt A face mai suplu. 11 vt (Prc) A frăgezi. 12 vt (Fam; îe) A ~ coada A-și mai reduce din pretenții. 13 vr A deveni mai elastic, mai puțin rigid. 14 vr (D. ger, ploaie, vânt etc.) A scădea în intensitate. 15 vr (D. timp, vreme) A fi mai puțin rece Si: a se încălzi. 16 vt (Reg) A reduce tăria unei băuturi alcoolice prin amestecare cu apă. 17 vr (D. ființe și d. părți ale corpului lor) A-și pierde puterile Si: a se moleși (1). 18 vr (Fam; îe) A i se ~ (cuiva) balamalele A-i slăbi cuiva pluterile. 19 vr (D. mișcări) A-și domoli avântul Si: a se încetini, a se tempera. 20 vt (Fig; pfm; îe) A ~ (cuiva) oasele sau ciolanele A bate zdravăn pe cineva. 21-22 vtr (Fig) A (se) îndupleca. 23-24 vtr A (se) înduioșa. 25-26 vtr (Fig) A (se) potoli. 27 vtr (D. ceea ce spune cineva) A căpăta un conținut mai puțin aspru. 28 vr A i se ~ (cuiva) gura A nu mai avea curajul să vorbească. 29 vr A schimba, a atenua tonul și conținutul celor spuse. 30 vt (Fon) A palatiza. 31 vt A scălda.

MOÁLE, moi, adj. I. 1. Care cedează ușor la apăsare, modificându-și forma; p. ext. afânat, pufos. ◊ Carne moale = carne fără oase. Ou moale = ou fiert sau copt astfel încât să nu fie complet coagulat. Lipire moale = operație de îmbinare, cu ajutorul unui metal străin în stare de fuziune, a două piese metalice care nu se încălzesc în prealabil. ◊ Expr. A-i fi (cuiva) moale sau a trăi (ori a se așeza) pe moale = a duce o viață liniștită, fără griji; a o duce bine; a-i fi bine. ♦ (Substantivat, n. sg. art.) Parte moale (I 1) a unui lucru. ◊ (Pop.) Moalele capului = fontanelă; p. ext. creștetul capului. ♦ (Despre gură, buze) Cărnos, fraged. ♦ Moleșit, flasc; puhav. ♦ Puțin consistent; subțire, apos. ♦ (Despre pâine, cozonac etc.) Proaspăt; fraged. ♦ (Despre icre) Proaspăt, neconservat. ♦ (Despre fructe) Zemos; mălăieț. ♦ Flexibil, elastic. 2. (Despre terenuri) Umed, reavăn, jilav. 3. (Despre metale și aliaje) Cu duritate mică; care poate fi ușor îndoit, zgâriat etc. 4. (Despre ființe, despre corpul sau despre părți ale corpului lor) Fără rezistență, fără putere; debil, slab, plăpând; gingaș, delicat. ♦ Sleit de puteri, istovit, vlăguit. 5. (Despre oameni) Lipsit de energie, de voință; apatic, indolent; bleg, leneș; cu fire slabă, nehotărâtă, influențabilă. ◊ Expr. A o lăsa (mai) moale = a ceda, a face concesii. II. 1. Cu suprafața netedă, fără asperități; neted. ♦ Catifelat, mătăsos; plăcut la atingere. 2. Necolțuros, rotunjit, unduios; p. ext. armonios, delicat. 3. (Despre culori, lumină sau izvoare de lumină, sunete) Lipsit de stridență, cu intensitate scăzută; domol, potolit; blând. 4. (Fon.; în opoziție cu dur; în sintagmele) Consoană moale = consoană palatalizată. Poziție moale = poziția unui sunet urmat de o silabă care conține o vocală palatală. 5. (Despre vreme, atmosferă, anotimpuri reci etc.) Călduț (și umed); p. ext. plăcut, blând. 6. (Despre ființe, despre însușiri și manifestări ale lor) Domol; blând, blajin. 7. (Despre mișcări) Ușor, abia simțit; încet, lent; lipsit de vlagă; slab. ♦ Care se mișcă încet, lin, domol; (despre ființe) lipsit de vioiciune, de sprinteneală. – Lat. mollis, -e.

MUIÁ, moi, vb. I. 1. Tranz. A introduce un obiect într-un lichid, a îmbiba cu lichid; a înmuia. ♦ Spec. A băga rufele în apă cu sodă sau cu săpun și a le ține câtva timp înainte de a le spăla. ♦ A întinge cu pâine sau cu mămăligă în sos, în grăsime etc. 2. Tranz. A uda, a stropi. ♦ A scălda. 3. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni mai moale, mai puțin consistent, mai puțin țeapăn. ◊ Expr. (Tranz.) A muia oasele (sau ciolanele) cuiva = a bate foarte tare pe cineva. 4. Refl. A-și pierde puterile, a slăbi, a se moleși. ♦ (Despre ger) A scădea în intensitate, a deveni mai puțin aspru. 5. Tranz. și refl. Fig. A (se) potoli, a (se) calma, a (se) liniști. ♦ A (se) îmblânzi, a (se) înduioșa; a (se) îndupleca. 6. Tranz. și refl. (Fon.) A (se) palataliza. – Din moale. Cf. fr. mouiller.

SÁLBĂ, salbe, s. f. 1. Podoabă de purtat la gât, alcătuită dintr-unul sau mai multe șiraguri de monede, medalii, pietre prețioase sau mărgele. ◊ Expr. Salba dracului = persoană supărătoare, de care nu poți scăpa; om rău, necinstit, ticălos. 2. (Zool.) Fanon. 3. Compuse: salbă-moale = arbust cu frunze opuse, lanceolate sau eliptice, cu florile verzi-gălbui și cu fructele capsule roșii (Evonymus latifolius); salbă-râioasă = arbust înalt de 1-3 m, cu flori mici, brune, care conține gutapercă în scoarța rădăcinilor (Evonymus verrucosa).Lat. subalba.

MOÁLE1 s. n. (Numai în forma articulată, urmat de un genitiv) Partea puțin rezistentă a unui lucru, care cedează ușor la apăsare. Mi-am luat de-o grijă, zise. scufundîndu-se în moalele unui fotoliu de piele fină. MIRONESCU, S. A. 105. Și-afunda capul din ce în ce în moalele pernei. DELAVRANCEA, S. 108. ◊ Moalele capului = fontanelă. Miai s-a învîrtit și l-a lovit pe Lisandru drept în moalele capului. PREDA, Î. 122. Învățătorul înalt, osos... ciocănea copiii în moalele capului. CAMILAR, N. I 19. Vai de mine și de mine! făcu deodată Petre, parcă l-ar fi lovit în moalele capului. REBREANU, R. II 199. Moalele securii = muchea securii. Pe moalele (muchea) săcurii se pisează usturoi. ȘEZ. XII 194.

MOÁLE2, moi, adj. 1. (în opoziție cu tare, dur) Care cedează ușor la apăsare, modificîndu-și forma temporar sau definitiv. Se așezase peste toate o zăpadă moale și nouă, care lumina ușor în noaptea fără lună. SADOVEANU, M. C. 58. Încep cu toții a cărăbăni la saltele cu puf, perini moi, o legătură cu demîncare și alte mărunțișuri. CREANGĂ, P. 117. Mută-ți casa lîngă noi, C-am un păr cu pere moi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 48. ◊ Ouă moi = ouă fierte puțin, cu albușul și gălbenușul neîntărite. Icre moi = icre proaspete, nepresate. ♦ (Despre un teren) Înmuiat de umezeală. Călca anevoie în pămîntul moale. DUMITRIU, N. 140. Locul unde sta această piatră fiind moale, putea să cadă. DRĂGHICI, R. 117. ◊ (Despre metale) Lipsit de duritate; p. ext. flexibil. Cînd oțelul este prea moale, coasa se îndoaie. PAMFILE, A. R. 125. ◊ Apă moale = apă care conține foarte puțin calcar (ca apa de ploaie). 2. (În opoziție cu aspru) Neted, catifelat, mătăsos, fin. Mă lungii într-un cot pe iarba moale. HOGAȘ, M. N. 183. Mușchi pletos... moale ca mătasa și verde ca buratecul. CREANGĂ, P. 213. Părea un tînăr voievod Cu păr de aur moale. EMINESCU, O. I 170. ◊ Fig. El se uită... la expresia caldă a ochilor ei moi, lungi, cu gene mari. VLAHUȚĂ, O. A. III 90. ◊ Expr. A nu-i fi (cuiva) moale = a nu-i fi (cuiva) bine, a i se întîmpla ceva neplăcut, a o păți. Da să știi d-ta, că babei mele n-are să-i fie moale, cînd m-oi întoarce acasă. CREANGĂ, P. 126. (Substantivat) A trăi pe moale = a duce o viață bună, liniștită. Eu trăiesc bine, pe moale și la cald. DELAVRANCEA, la TDRG. 3. (Despre sunete, voce etc.) Încet, stins; p. ext. plăcut, armonios. Glasul i se făcea moale. DUMITRIU, N. 22. Vorbește cu glasul moale judecătorul. STANCU, D. 257. Acompaniind sunetele ușoare a unor note... cu glasul ei dulce și moale. EMINESCU, N. 47. ◊ (Adverbial) Talanga suna moale în liniștea cîmpiilor. SADOVEANU, O. I 34. Albinele bîzîiau moale în prisaca de-aproape. id. ib. VII 101. ♦ Consoană moale = consoană palatalizată. Palat moale v. palat. ♦ (Despre lumină și despre izvoare de lumină) Lipsit de intensitate; pal, palid, estompat. Printre gratii luna moale Sfiicioasă și smerită și-au vărsat razele sale. EMINESCU, O. I 76. Țintește ochii... chiar pe luna plină de o lumină moale. ALECSANDRI, P. III 81. ♦ (Despre vreme) Care nu e geroasă. Am avut anul acesta o iarnă moale. La CADE. 4. (Despre pas, mers) Ușor, abia simțit, lin, domol. Tudor își duse în buiestru calul o vreme, apoi îl lăsă în pas moale. SADOVEANU, O. VII 163. Deodat-aud foșnirea unei rochii, Un moale pas abia atins de scînduri. EMINESCU, O. I 119. ◊ (Adverbial) Înaintă sprintenă numai în sumăieș, pășind moale pe covor cu opincile. SADOVEANU, B. 69. (Fig.) Platoul se cobora moale. DUMITRIU, N. 215. 5. Fig. (Despre persoane) Lipsit de energie și de voință, slab de caracter; apatic, indolent, fără vlagă, bleg. Fusese un bărbat înalt, voinic... moale, trîndav. STANCU, D. 5. Dar moale ești, Antoane, cînd e vorba de fiu-tu... Te-ai îngălbenit ca un mort. DEMETRIUS, C. 120. Era... moale în mișcări. RUSSO, S. 28. ◊ (Adverbial) Asta n-aș crede-o, se împotrivi moale Mînecuță. SADOVEANU, P. M. 136. De ce să n-ascult? se apără moale colonelul. C. PETRESCU, Î. I 11. Șovăind, se lăsă moale pe banchetă. BART, E. 212. ◊ Expr. A o lăsa (mai) moale = (familiar) a-și reduce pretențiile.

MUIÁ, moi, vb. I. (În concurență cu înmuia) 1. Tranz. A băga, a introduce ceva într-o substanță lichidă ori cleioasă sau într-un vas, orificiu etc. cu lichid; a îmbiba cu lichid. Muind condeiul legat cu ață într-un șip colbăit de cerneală violetă... așternu un prea frumos răvaș. SADOVEANU, B. 45. Muia feleștiocul în strachina cu dohot. CREANGĂ, A. 46. Să-mi moi degetul în gură. EMINESCU, N. 43. ♦ (Poetic) A scălda. Bătrînul îi mîngîia fruntea muiată în sudoare. SADOVEANU, O. VII 106. Punți de stele peste abisuri muiau adîncu-n străluciri. MACEDONSKI, O. I 230. Lumea-l crezuse mort pe Făt-Frumos și de aceea, cînd se împrăștie faima venirii lui, ziua-și muie aerul în lumină de sărbătoare. EMINESCU, N. 27. ◊ Refl. Codrii de prinprejur se muiau... în rumeneala serii. GALACTION, O. I 281. ♦ A uda. Și ploaia mă ploaie. Căpeneagu-mi moaie. HODOȘ, P. P. 118. ♦ A întinge. Prostul muia mălaiul în brînză. ȘEZ. v 53. Muiați în lapte-o cojiță. TEODORESCU, P. P. 172. ◊ Tranz. A face să devină mai moale, mai puțin dur; a face să nu mai fie uscat sau țeapăn. Trebuia să... moi [pesmetul] o zi întreagă în apă, să-l faci terci ca să-l poți băga în gură. GHICA, S. 20. Să moi pielea cea uscată. ȘEZ. IV 52. ◊ Refl. Carnea... de multă greutate și căldură se moaie. DRĂGHICI, R. 70. ◊ Expr. (Familiar) A muia oasele (sau ciolanele cuiva) = a bate rău pe cineva. 3. Refl. (Despre vreme și intemperii) A se domoli, a se potoli. Să muie gerul. Să topiră zăpezile. DELAVRANCEA, O. II 29. ♦ Tranz. (Cu privire la acțiuni) A încetini, a domoli. Mai încet! zise de la o vreme Potcoavă. Și își muiară fuga. SADOVEANU, O. I 151. După o bucată de drum, o muiară de tot, la pas. STĂNOIU, C. I. 57. 4. Refl. (Despre oameni și despre unele părți ale corpului lor) A-și pierde puterile, a slăbi, a se moleși. Nu ducea la băutură, astfel că se muia din două țuici. PAS, Z. I 225. De la o vreme, simții că picioarele mi se moaie de la genunchi. DUNĂREANU, CH. 116. De mai ținea lupta numai cît ai ațîța un foc, [feciorul] s-ar fi muiat. ISPIRESCU, L. 254. ◊ Expr. A i se muia (cuiva) gura v. gură. ◊ (Despre lucruri) Gîrnețul s-a înfierbîntat, s-a muiat și foflenchi! iar sare roata! CREANGĂ, P. 126. 5. Refl. (Despre oameni și pornirile lor sufletești) A se potoli, a se calma, a se liniști. Oamenii se muiară numaidecît. STĂNOIU, C. I. 68. ♦ (Determinat prin «la inimă» sau, mai ales, subiectul fiind «inima») A se îmblînzi, a se înduioșa, a fi mișcat. Mitrea și-a adus aminte de înfățișarea uitată a Agapiei și i s-a muiat inima. SADOVEANU, M. C. 64. Cum o văzu împăratul, i se muie inima și prinse un dor pe dînsa. ISPIRESCU, E. 79. Mă dusei la rîul sec, Dorul mîndrei să-l înec... La inimă m-am muiat Și nu l-am mai înecat, JARNÍK-BÎRSEANU, D. 393. ♦ Tranz. A face (pe cineva) să cedeze; a îndupleca. Împăratul... vede că nu îl poate muia. PANN, P. V. III 49. 6. Tranz. (Cu privire la consoane) A articula o consoană palatalizată mărind zona de contact dintre limbă și palat, astfel încît să se obțină o consoană cu un timbru palatal caracteristic. Unele graiuri teritoriale moaie consoanele «n», «t», «d» etc. în cuvinte ca «deget», «teme» etc.

SÁLBĂ, salbe și sălbi, s. f. 1. Podoabă purtată la gît de femei, făcută din unul sau mai multe șiraguri de monede, medalii, mărgele sau pietre prețioase. Jucîndu-se, s-a rupt salba de la gîtul fetei și a căzut în apă. GALACTION, O. I 325. La ce servește salba și scumpele mărgele? NEGRUZZI, S. II 36. ◊ (Urmat de determinări introduse prin prep. «de» și arătînd din ce este făcut obiectul) Pe cucoș îl purta în toate părțile după dînsul, cu salbă de aur la gît. CREANGĂ, P. 70. Pe pieptul moartei luce de pietre scumpe salbă Și păru-i de-aur curge din raclă la pămînt. EMINESCU, O. I 88. ◊ Fig. Sînt și expresiuni neaoșe romînești de o originalitate prețioasă, care ar luci ca nestemate într-o frumoasă salbă de versuri armonioase. ODOBESCU, S. III 86. (Cu aluzie la forma de șirag a obiectului) Porumbeii sălbăticiți... zburau în salbe legănate și albe. C. PETRESCU, A. 467. De orizont s-anină nori în salbe. CAZIMIR, L. U. 42. O, vise, vise, foi galbene, tîrzii, Rupte din salba dragostei dintîi. PĂUN-PINCIO, P. 68. (Cu aluzie la valoarea obiectului) Anicuța, romîncuța, Luceafărul satului, Salba împăratului. ALECSANDRI, P. P. 112. ◊ Expr. Salba dracului = om rău, afurisit, ticălos. Nepotul meu e chiar salba dracului. ALECSANDRI, T. 772. 2. Compus: salbă-moale = arbust cu tulpina de doi pînă la cinci metri, cu ramuri cilindrice, cu frunze dințate, cu fructele capsule de culoare roșie-purpurie și cu semințe de un roșu-deschis (Evonymus latifolius). În Valea Motrului... salba-moale și teii cresc amestecați cu falnici jugastri. ODOBESCU, S. I 147.

arată toate definițiile

Intrare: Moi
nume propriu (I3)
  • Moi
Intrare: Moi
nume propriu (I3)
  • Moi
Intrare: moi
substantiv neutru (N70)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moi
  • moiul
plural
genitiv-dativ singular
  • moi
  • moiului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: moale
moale adjectiv
adjectiv (A94)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moale
  • moalele
  • moale
  • moalea
plural
  • moi
  • moii
  • moi
  • moile
genitiv-dativ singular
  • moale
  • moalelui
  • moi
  • moii
plural
  • moi
  • moilor
  • moi
  • moilor
vocativ singular
plural
Intrare: moalele-capului
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moalele-capului
plural
genitiv-dativ singular
  • moalelui-capului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: moalele-frunții
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moalele-frunții
plural
genitiv-dativ singular
  • moalelui-frunții
plural
vocativ singular
plural
Intrare: moalele-obrazului
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moalele-obrazului
plural
genitiv-dativ singular
  • moalelui-obrazului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: muia
verb (VT108)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • muia
  • muiere
  • muiat
  • muiatu‑
  • muind
  • muindu‑
singular plural
  • moaie
  • muiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • moi
(să)
  • moi
  • muiam
  • muiai
  • muiasem
a II-a (tu)
  • moi
(să)
  • moi
  • muiai
  • muiași
  • muiaseși
a III-a (el, ea)
  • moaie
(să)
  • moaie
  • muia
  • muie
  • muiase
plural I (noi)
  • muiem
(să)
  • muiem
  • muiam
  • muiarăm
  • muiaserăm
  • muiasem
a II-a (voi)
  • muiați
(să)
  • muiați
  • muiați
  • muiarăți
  • muiaserăți
  • muiaseți
a III-a (ei, ele)
  • moaie
(să)
  • moaie
  • muiau
  • muia
  • muiaseră
Intrare: neagră-moale
  • silabație: nea-gră- info
substantiv feminin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • neagră-moale
  • neagra-moale
plural
genitiv-dativ singular
  • negre-moi
  • negrei-moi
plural
vocativ singular
plural
Intrare: negru-moale
  • silabație: ne-gru- info
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • negru-moale
  • negrul-moale
plural
genitiv-dativ singular
  • negru-moale
  • negrului-moale
plural
vocativ singular
plural
Intrare: salbă-moale
salbă-moale substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • salbă-moale
  • salba-moale
plural
  • salbe-moi
  • salbele-moi
genitiv-dativ singular
  • salbe-moi
  • salbei-moi
plural
  • salbe-moi
  • salbelor-moi
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

moale

  • 1. Care cedează ușor la apăsare, modificându-și forma.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC diminutive: molcuț molicel attach_file 3 exemple
    exemple
    • Se așezase peste toate o zăpadă moale și nouă, care lumina ușor în noaptea fără lună. SADOVEANU, M. C. 58.
      surse: DLRLC
    • Încep cu toții a cărăbăni la saltele cu puf, perini moi, o legătură cu demîncare și alte mărunțișuri. CREANGĂ, P. 117.
      surse: DLRLC
    • Mută-ți casa lîngă noi, C-am un păr cu pere moi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 48.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. Carne moale = carne fără oase.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.3. Ou moale = ou fiert sau copt astfel încât să nu fie complet coagulat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.4. Lipire moale = operație de îmbinare, cu ajutorul unui metal străin în stare de fuziune, a două piese metalice care nu se încălzesc în prealabil.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.5. expresie A-i fi (cuiva) moale sau a trăi (ori a se așeza) pe moale = a duce o viață liniștită, fără griji; a o duce bine; a-i fi bine.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Mi-am luat de-o grijă, zise... scufundîndu-se în moalele unui fotoliu de piele fină. MIRONESCU, S. A. 105.
        surse: DLRLC
      • Și-afunda capul din ce în ce în moalele pernei. DELAVRANCEA, S. 108.
        surse: DLRLC
      • 1.6.1. popular Moalele capului = fontanelă
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
        exemple
        • Miai s-a învîrtit și l-a lovit pe Lisandru drept în moalele capului. PREDA, Î. 122.
          surse: DLRLC
        • Învățătorul înalt, osos... ciocănea copiii în moalele capului. CAMILAR, N. I 19.
          surse: DLRLC
        • Vai de mine și de mine! făcu deodată Petre, parcă l-ar fi lovit în moalele capului. REBREANU, R. II 199.
          surse: DLRLC
      • 1.6.2. Moalele securii = muchea securii.
        exemple
        • Pe moalele (muchea) săcurii se pisează usturoi. ȘEZ. XII 194.
          surse: DLRLC
    • 1.7. Despre gură, buze:
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: cărnos fraged
    • surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.9. Puțin consistent.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: apos subțire
    • 1.10. Despre pâine, cozonac etc.:
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: fraged proaspăt
    • 1.11. Despre icre:
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: neconservat proaspăt
    • 1.12. Despre fructe:
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: mălăieț zemos
    • surse: DEX '09 DEX '98
  • 2. Despre terenuri:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: jilav reavăn umed attach_file 2 exemple
    exemple
    • Călca anevoie în pămîntul moale. DUMITRIU, N. 140.
      surse: DLRLC
    • Locul unde sta această piatră fiind moale, putea să cadă. DRĂGHICI, R. 117.
      surse: DLRLC
  • 3. (Despre metale și aliaje) Cu duritate mică; care poate fi ușor îndoit, zgâriat etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: flexibil (adj.) attach_file un exemplu
    exemple
    • Cînd oțelul este prea moale, coasa se îndoaie. PAMFILE, A. R. 125.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Apă moale = apă care conține foarte puțin calcar (ca apa de ploaie).
      surse: DLRLC
  • 4. (Despre ființe, despre corpul sau despre părți ale corpului lor) Fără rezistență, fără putere.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: debil delicat gingaș plăpând slab
  • 5. (Despre oameni) Lipsit de energie, de voință; cu fire slabă, nehotărâtă, influențabilă.
    exemple
    • Fusese un bărbat înalt, voinic... moale, trîndav. STANCU, D. 5.
      surse: DLRLC
    • Dar moale ești, Antoane, cînd e vorba de fiu-tu... Te-ai îngălbenit ca un mort. DEMETRIUS, C. 120.
      surse: DLRLC
    • Era... moale în mișcări. RUSSO, S. 28.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Asta n-aș crede-o, se împotrivi moale Mînecuță. SADOVEANU, P. M. 136.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial De ce să n-ascult? se apără moale colonelul. C. PETRESCU, Î. I 11.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Șovăind, se lăsă moale pe banchetă. BART, E. 212.
      surse: DLRLC
    • 5.1. expresie A o lăsa (mai) moale = a face concesii.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ceda
  • 6. Cu suprafața netedă, fără asperități.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: neted attach_file 4 exemple
    exemple
    • Mă lungii într-un cot pe iarba moale. HOGAȘ, M. N. 183.
      surse: DLRLC
    • Mușchi pletos... moale ca mătasa și verde ca buratecul. CREANGĂ, P. 213.
      surse: DLRLC
    • Părea un tînăr voievod Cu păr de aur moale. EMINESCU, O. I 170.
      surse: DLRLC
    • figurat El se uită... la expresia caldă a ochilor ei moi, lungi, cu gene mari. VLAHUȚĂ, O. A. III 90.
      surse: DLRLC
  • 7. Necolțuros.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: rotunjit unduios
  • 8. (Despre culori, lumină, sunete) Lipsit de stridență, cu intensitate scăzută.
    exemple
    • Glasul i se făcea moale. DUMITRIU, N. 22.
      surse: DLRLC
    • Vorbește cu glasul moale judecătorul. STANCU, D. 257.
      surse: DLRLC
    • Acompaniind sunetele ușoare a unor note... cu glasul ei dulce și moale. EMINESCU, N. 47.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Talanga suna moale în liniștea cîmpiilor. SADOVEANU, O. I 34.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Albinele bîzîiau moale în prisaca de-aproape. SADOVEANU, O. VII 101.
      surse: DLRLC
    • Printre gratii luna moale Sfiicioasă și smerită și-au vărsat razele sale. EMINESCU, O. I 76.
      surse: DLRLC
    • Țintește ochii... chiar pe luna plină de o lumină moale. ALECSANDRI, P. III 81.
      surse: DLRLC
  • 9. fonetică; fonologie (în) sintagmă Consoană moale = consoană palatalizată.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 10. fonetică; fonologie (în) sintagmă Poziție moale = poziția unui sunet urmat de o silabă care conține o vocală palatală.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 11. Palat moale.
    surse: DLRLC
  • 12. (Despre vreme, atmosferă, anotimpuri reci etc.) Călduț (și umed).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: călduț attach_file un exemplu
    exemple
    • Am avut anul acesta o iarnă moale. La CADE.
      surse: DLRLC
  • 13. Despre ființe, despre însușiri și manifestări ale lor:
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: blajin blând domol
  • 14. (Despre mișcări) Abia simțit; lipsit de vlagă.
    exemple
    • Tudor își duse în buiestru calul o vreme, apoi îl lăsă în pas moale. SADOVEANU, O. VII 163.
      surse: DLRLC
    • Deodat-aud foșnirea unei rochii, Un moale pas abia atins de scînduri. EMINESCU, O. I 119.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Înaintă sprintenă numai în sumăieș, pășind moale pe covor cu opincile. SADOVEANU, B. 69.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial figurat Platoul se cobora moale. DUMITRIU, N. 215.
      surse: DLRLC
    • 14.1. Care se mișcă încet, lin, domol; (despre ființe) lipsit de vioiciune, de sprinteneală.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

moalele-capului

etimologie:

moalele-frunții

etimologie:

moalele-obrazului

etimologie:

moi

etimologie:

muia

  • 1. tranzitiv A introduce un obiect într-un lichid, a îmbiba cu lichid.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: înmuia attach_file 3 exemple
    exemple
    • Muind condeiul legat cu ață într-un șip colbăit de cerneală violetă... așternu un prea frumos răvaș. SADOVEANU, B. 45.
      surse: DLRLC
    • Muia feleștiocul în strachina cu dohot. CREANGĂ, A. 46.
      surse: DLRLC
    • Să-mi moi degetul în gură. EMINESCU, N. 43.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin specializare A băga rufele în apă cu un detergent și a le ține câtva timp înainte de a le spăla.
      surse: DEX '09
    • 1.2. A întinge cu pâine sau cu mămăligă în sos, în grăsime etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: întinge attach_file 2 exemple
      exemple
      • Prostul muia mălaiul în brînză. ȘEZ. V 53.
        surse: DLRLC
      • Muiați în lapte-o cojiță. TEODORESCU, P. P. 172.
        surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Și ploaia mă ploaie. Căpeneagu-mi moaie. HODOȘ, P. P. 118.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Bătrînul îi mîngîia fruntea muiată în sudoare. SADOVEANU, O. VII 106.
        surse: DLRLC
      • poetic Punți de stele peste abisuri muiau adîncu-n străluciri. MACEDONSKI, O. I 230.
        surse: DLRLC
      • poetic Lumea-l crezuse mort pe Făt-Frumos și de aceea, cînd se împrăștie faima venirii lui, ziua-și muie aerul în lumină de sărbătoare. EMINESCU, N. 27.
        surse: DLRLC
      • poetic reflexiv Codrii de prinprejur se muiau... în rumeneala serii. GALACTION, O. I 281.
        surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv reflexiv A face să devină sau a deveni mai moale, mai puțin consistent, mai puțin țeapăn.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC antonime: întări attach_file 3 exemple
    exemple
    • Trebuia să... moi [pesmetul] o zi întreagă în apă, să-l faci terci ca să-l poți băga în gură. GHICA, S. 20.
      surse: DLRLC
    • Să moi pielea cea uscată. ȘEZ. IV 52.
      surse: DLRLC
    • Carnea... de multă greutate și căldură se moaie. DRĂGHICI, R. 70.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie tranzitiv A muia oasele (sau ciolanele) cuiva = a bate foarte tare pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bate
  • 4. reflexiv A-și pierde puterile, a se moleși.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: moleși slăbi attach_file 4 exemple
    exemple
    • Nu ducea la băutură, astfel că se muia din două țuici. PAS, Z. I 225.
      surse: DLRLC
    • De la o vreme, simții că picioarele mi se moaie de la genunchi. DUNĂREANU, CH. 116.
      surse: DLRLC
    • De mai ținea lupta numai cît ai ațîța un foc, [feciorul] s-ar fi muiat. ISPIRESCU, L. 254.
      surse: DLRLC
    • Gîrnețul s-a înfierbîntat, s-a muiat și foflenchi! iar sare roata! CREANGĂ, P. 126.
      surse: DLRLC
    • 4.1. expresie A i se muia (cuiva) gura.
      surse: DLRLC
    • 4.2. (Despre ger) A scădea în intensitate, a deveni mai puțin aspru.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 5. tranzitiv reflexiv figurat A (se) potoli, a (se) calma, a (se) liniști.
    exemple
    • Să muie gerul. Să topiră zăpezile. DELAVRANCEA, O. II 29.
      surse: DLRLC
    • Mai încet! zise de la o vreme Potcoavă. Și își muiară fuga. SADOVEANU, O. I 151.
      surse: DLRLC
    • După o bucată de drum, o muiară de tot, la pas. STĂNOIU, C. I. 57.
      surse: DLRLC
    • Oamenii se muiară numaidecît. STĂNOIU, C. I. 68.
      surse: DLRLC
    • 5.1. A (se) îmblânzi, a (se) înduioșa; a (se) îndupleca.
      exemple
      • Mitrea și-a adus aminte de înfățișarea uitată a Agapiei și i s-a muiat inima. SADOVEANU, M. C. 64.
        surse: DLRLC
      • Cum o văzu împăratul, i se muie inima și prinse un dor pe dînsa. ISPIRESCU, E. 79.
        surse: DLRLC
      • Mă dusei la rîul sec, Dorul mîndrei să-l înec... La inimă m-am muiat Și nu l-am mai înecat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 393.
        surse: DLRLC
      • Împăratul... vede că nu îl poate muia. PANN, P. V. III 49.
        surse: DLRLC
  • 6. tranzitiv reflexiv fonetică; fonologie A (se) palataliza.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: palataliza attach_file un exemplu
    exemple
    • Unele graiuri teritoriale moaie consoanele «n», «t», «d» etc. în cuvinte ca «deget», «teme» etc.
      surse: DLRLC

etimologie:

negru-moale / neagră-moale neagră-moale

  • 1. Soi de viță-de-vie autohton, cu ciorchinii cilindrici bătuți, cu bobul negru-violet, sferic și brumat, cu pielița subțire.
    surse: DEX '09

etimologie:

salbă-moale

  • 1. Arbust cu frunzele opuse, lanceolate sau eliptice, cu florile verzi-gălbui și cu fructele capsule roșii (Evonymus latifolius).
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: scânteiuță attach_file un exemplu
    exemple
    • În Valea Motrului... salba-moale și teii cresc amestecați cu falnici jugastri. ODOBESCU, S. I 147.
      surse: DLRLC

etimologie: