2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MIRMIDÓN, mirmidoni, s. m. (Livr.; în basme) Pitic2. – Din fr. myrmidon.

MIRMIDÓN, mirmidoni, s. m. (Livr.; în basme) Pitic2. – Din fr. myrmidon.

mirmidon, ~ă sm [At: ASACHI, S. L. II, 117 / Pl: ~ni / E: fr myrmidon] 1 Om de statură mică, pipernicit. 2 Om lipsit de valoare și care se face ridicol prin pretențiile lui.

MIRMIDÓN s.m. (Mit.) Pitic. ♦ (Fig.) Om fără importanță, fără valoare. [< fr. myrmidon, cf. gr. myrmidones – numele unei populații din Tracia].

MIRMIDÓN s. m. 1. (mit.) pitic. 2. (fig.) om fără importanță, fără valoare. (< fr. myrmidon, lat. myrmidones)

Mirmidon n. 1. Mit. numele unui popor foarte pitic al cărui rege fu Achile; 2. fig. om de puțin merit și cu pretențiuni exagerate sau ridicole.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mirmidón (livr.) s. m., pl. mirmidóni

mirmidón s. m., pl. mirmidóni


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MIRMIDON (< fr.) s. m. 1. (La pl.) Populație antică care ar fi trăit în Tesalia și al cărei rege ar fi fost Achile. 2. P. ext. Persoană de mică înălțime. pitic. ♦ Fig. Om fără importanță, fără valoare.

Intrare: mirmidon
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mirmidon
  • mirmidonul
  • mirmidonu‑
plural
  • mirmidoni
  • mirmidonii
genitiv-dativ singular
  • mirmidon
  • mirmidonului
plural
  • mirmidoni
  • mirmidonilor
vocativ singular
plural
Intrare: Mirmidon
Mirmidon
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)