4 intrări
37 de definiții
din care- explicative (22)
- morfologice (6)
- relaționale (2)
- enciclopedice (2)
- altele (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MEDICO-MILITAR, -Ă, medico-militari, -e, adj. Care se referă la problemele medicale ale armatei. – Medico- + militar.
MILITAR, -Ă, militari, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din cadrele armatei sau care este chemată în armată pentru efectuarea stagiului militar, la concentrare sau la mobilizare; ostaș, oștean. 2. Adj. Care aparține armatei sau militarilor (1), privitor la armată sau la militari, specific armatei sau militarilor; făcut după principii proprii armatei; milităresc, ostășesc. ◊ Serviciu (sau stagiu) militar = stagiu pe care trebuie să-l efectueze toți bărbații valizi ai unei țări în care există această obligație. ♦ Realizat sau efectuat prin sau de către armată. – Din fr. militaire, lat. militaris, germ. Militär.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
medico-militar, ~ă a [At: DLR / Pl: ~i, ~e / E: medico- + militar] 1 Care aparține problemelor medicale ale armatei. 2 Referitor la problemele medicale ale armatei.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
meletar sm vz militar
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
melitar, ~ă sm, a vz militar
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
militar, ~ă [At: (cca 1800) IORGA, S. D. XII, 130 / V: (pop) mel~, melet~, ~iu, ~ter / Pl: ~i, ~e / E: fr militaire, lat militaris, ger Militar] 1 sm (Îoc civil) Persoană din cadrele armatei sau care își îndeplinește stagiul în armată Si: (înv) cătană, ostaș, (îvp) oștean, soldat. 2-3 a Care aparține (armatei sau) militarilor (1) Si: milităresc (1-2), ostășesc,(îvp) oștenesc. 4-5 a Care se referă (la armată sau) la militari (1) Si: milităresc (3-4), ostășesc, (îvp) oștenesc. 6-7 a Specific (armatei sau) militarilor (1) Si: milităresc (5-6), ostășesc, (îvp) oștenesc. 8 a Făcut după principii proprii armatei. 9 a (Îs) Serviciu (sau stagiu) ori (înv) slujba ~ă Stagiu de armată obligatoriu pentru bărbații valizi. 10 a Pus la dispoziția armatei. 11 a Realizat prin sau de către armată.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
militariu sm, a vz militar
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
militer, ~ă sm, a vz militar
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MEDICO-MILITAR, -Ă, medico-militari, -e, adj. Care se referă la problemele medicale ale armatei. – Medico- + militar.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MILITAR, -Ă, militari, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din cadrele armatei sau care își face stagiul militar; ostaș, oștean. 2. Adj. Care aparține armatei sau militarilor (1), privitor la armată sau la militari, specific armatei sau militarilor; făcut după principii proprii armatei; milităresc, ostășesc. ◊ Serviciu (sau stagiu) militar = stagiu pe care sunt obligați să-l presteze toți bărbații valizi ai unei țări. ♦ Realizat sau efectuat prin sau de către armată. – Din fr. militaire, lat. militaris, germ. Militär.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MEDICO-MILITAR, -Ă, medico-militari, -e, adj. Care se referă la problemele de medicină ivite în armată sau avînd legătură cu practica medicinei în armată.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MILITAR2, -Ă, militari, -e, adj. 1. Care ține de armată; al armatei, ostășesc. În clipa supremă a despărțirii, la vasele militare n-au loc acele scene de îmbrățișări, lacrime, strigăte și gălăgie, care se petrec la plecarea vaselor de pasageri. BART, E. 234. Ființa funcționarilor civili și militari... da acestei priveliști o pompă solemnă. NEGRUZZI, S. I 36. Constantin Mavrocordat, la 1739, desființa de tot vechea organizare militară a țării. BĂLCESCU, O. I 32. ◊ Serviciu militar = stagiu obligatoriu în armată pentru toți cetățenii valizi. Tren militar = tren care transportă trupe și materiale. Trenul militar e-aici de două zile. VINTILĂ, O. 11. ♦ Care se bazează pe armată. Ofensivă militară. 2. Privitor la război, de război; războinic. [AL. Donici] s-a dus la Petersburg și a intrat în corpul de cadeți. Însă avea el oare vocațiune pentru arta militară? NEGRUZZI, S. I 332.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MILITAR1, militari, s. m. (În opoziție cu civil) Persoană care face parte din cadrele armatei sau care își face stagiul militar (indiferent de grad). V. ostaș, oștean. Drept să vă spun, ca vechi militar care am făcut campania cu rușii în tinerețe, îi admir. SADOVEANU, M. C. 92. Frumos, domnule maior, foarte frumos. Ce fel de cavaler ești dumneata? Ce fel de militar ești dumneata? SEBASTIAN, T. 38. Frunză verde de stejar, M-a dat satul militar. TEODORESCU, P. P. 300.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MEDICO-MILITAR, -Ă adj. Referitor la medicina militară. [< medico- + militar].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MILITAR, -Ă adj. Care ține de armată; ostășesc. ◊ Serviciu militar = stagiu făcut în armată de un cetățean. ♦ Care se bazează pe armată; care ține de război; războinic. // s.m. Persoană care aparține cadrelor active ale armatei; ostaș. [Cf. fr. militaire, it. militare, lat. militaris, militarius].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MEDICO-MILITAR, -Ă adj. referitor la medicina militară. (< medico- + militar)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MILITAR, -Ă I. adj. care ține de armată; ostășesc. ♦ stagiu ~ = stagiu făcut în armată de un cetățean. ♦ care se bazează pe armată; de război. II. s. m. cel care aparține cadrelor active ale armatei. (< fr. militaire, lat. militaris, germ. Militär)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MILITAR1 ~ă (~i, ~e) Care ține de armată sau de militari; propriu armatei sau militarilor. Aviație ~ă. ◊ Serviciu ~ durată de instruire a cetățenilor în rândurile forțelor armate. /<fr. militaire, lat. militaris, germ. Militär
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MILITAR2 ~i m. Persoană care își face stagiul militar sau face parte din cadrele armatei; ostaș; soldat. /<fr. militaire, lat. militaris, germ. Militär
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
medico-militar a. privitor la medicina militară: Institutul medico-militar.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
militar a. 1. relativ la răsboiu: artă militară; 2. ce ține de armată: costum militar. ║ m. oștean, soldat.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*militár, -ă adj. (lat. militaris, d. miles, militis, soldat). Ostășesc, relativ la soldațĭ saŭ la ofițerĭ, la armată, la războĭ: haĭne militare, școală militară, preparative militare. Războĭnic, ĭubitor de armată: Romaniĭ eraŭ un popor militar. S. m. Care face parte din armată (soldat saŭ ofițer), ostaș, oștean. Adv. Militarmente.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
medico-militar adj. m., pl. medico-militari; f. medico-militară, pl. medico-militare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
militar adj. m., s. m., pl. militari; adj. f. militară, pl. militare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
medico-militar adj. m., pl. medico-militari; f. medico-militară, pl. medico-militare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
militar adj. m., s. m., pl. militari; adj. f. militară, pl. militare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
medico-militar adj. m. militar
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
militar adj. m., s. m., pl. militari; f. sg. militară, pl. militare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MILITAR s., adj. 1. s. v. ostaș. 2. adj. cazon, milităresc, ostășesc, soldățesc, (rar) marțial, (pop.) cătănesc, (înv.) oștenesc, oștesc, voinicesc. (Uniformă ~.) 3. adj. v. armat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MILITAR s., adj. 1. s. ostaș, oștean, soldat, (Transilv.) cătană, (în unele colinde) stratiot, (înv.) săgar, voinic. 2. adj. cazon, milităresc, ostășesc, soldățesc, (rar) marțial, (pop.) cătănesc, (înv.) oștenesc, oștesc, voinicesc. (Uniformă ~.) 3. adj. armat. (Conflict ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Militaru, Vasile (1885-1959), poet și fabulist, n. în com. Dobrești-Câmpurel, jud. Ilfov. S-a remarcat între cele două războaie mondiale prin fabule și poezii cu caracter profund religios. Condamnat în 1959 de Tribunalul militar Craiova la vârsta de 74 de ani pentru crima de „uneltire împotriva ordinii sociale” la 20 de ani de temniță grea și la 12 ani închisoare corecțională, el a murit după numai trei săptămâni în închisoarea de la Ocnele Mari. Op. pr.: Stropi de rouă (poezii), Icoane scumpe (proză), Fabule (1927) ș.a.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Manu militari (lat. „Prin forță militară”) – Formulă juridică prin care se înțelege folosirea forței pentru executarea unui ordin. De pildă: a expulza pe cineva manu militari.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MEDICO-MILITÁR, -Ă adj. Care aparține problemelor medicale ale armatei, privitor la problemele medicale ale armatei. DICȚ. - Pl.: medico-militari, -e. – Medico- + militar.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MELITÁR, -Ă s. m., adj. v. militar.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MILITAR, -Ă s. m., adj. 1. S. m. (În opoziție cu c i v i l) Persoană care face parte din cadrele armatei, persoană care își îndeplinește stagiul în armată; ostaș, (învechit și popular) oștean. V. s o l d a t, c ă t a n ă. 2 ferdele ovăs, 4 pite . . . am dat la un militari (cca 1800). IORGA, S. D. XII, 130. Voia să aibă militari buni. MOLNAR, I. 241/8, cf. MAN. ÎNV. 80/10, BUDAI- DELEANU, LEX. Un cordon de militeri. AR (1829), 2231/28. O numeroasă adunare de militari. russo, s. 27. Ce fel de militar ești dumneata? SEBASTiAN, T. 38. Ca vechi militar... îi admir. sadoveanu, M. c. 92. Tăria și puterea . . . pe care o insuflă militarilor. SCÎNTEIA, 1953, nir. 2 782. Frunză verde de stejar, M-a dat satul militar. TEODORESCU, P. P. 300. Militari și ofițeri Stau ca stelele pe ceri. SEVASTOS, C. 281. Și mă cere-un militar. ȘEZ. V, 13. Cinci suti di melitari, Tot călări și pi cai mari. VASILIU, C. 79, cf. ALR I 1423. 2. Adj. Care aparține armatei sau militarilor (1), privitor la armată sau la militari, specific armatei sau militarilor; făcut după principii proprii armatei; milităresc, ostășesc, (învechit și popular) oștenesc. Rînduiala ca la toate instituturile este militară. AR (1830), 3581/46. Ființa funcționarilor civili și militari. . . da acestei priveliști o pompă solemnă. NEGRUZZI, S. I, 36. Șeful. . . diviziei a 2-a teritorială militară (a. 1866). URICARIUL, VII, 239. Suceava [era] țelul său, în limbaj militar punctul obiectiv al invaziunii. HASDEU, I. V. 21. Ce tristă operă cînta Fanfara militară. BACOVIA, O. 89. Autoritățile militare. BR[ESCU, A. 257, cf. BART, E. 234, id. S. M. 26. Nu se mai vorbi . . . de pregătirile militare. STANCU, R. A. IV, 216. ◊ Serviciu (sau stagiu) militar sau (învechit) slujba militară = stagiu obligatoriu de armată pentru toți bărbații valizi. Cheamă pe toți. . . la slujba militară. CR (1830), 632/37. Arta militară, v. a r t ă. ♦ Pus la dispoziția armatei. Trenul militar e-aici de două zile. VINTILĂ, O. 11. – PI.: militari, -re. – Și: (popular) melitár, -ă, (învechit) militáriu (LB, PONTBRIANT, D., COSTINESCU), militér, -ă s. m., adj. – Din fr. militaire, lat. militaris, germ. Militär.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MILITÁRIU s. m., adj. v. militar.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MILITÉR, -Ă s. m., adj. v. militar.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv compus | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
medico-militar, medico-militarăadjectiv
- 1. Care se referă la problemele medicale ale armatei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- Medico- + militar DEX '09 DEX '98 DN
militar, militarăadjectiv
- 1. Care aparține armatei sau militarilor, privitor la armată sau la militari, specific armatei sau militarilor; făcut după principii proprii armatei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: milităresc ostășesc
- În clipa supremă a despărțirii, la vasele militare n-au loc acele scene de îmbrățișări, lacrime, strigăte și gălăgie, care se petrec la plecarea vaselor de pasageri. BART, E. 234. DLRLC
- Ființa funcționarilor civili și militari... da acestei priveliști o pompă solemnă. NEGRUZZI, S. I 36. DLRLC
- Constantin Mavrocordat, la 1739, desființa de tot vechea organizare militară a țării. BĂLCESCU, O. I 32. DLRLC
- 1.1. Serviciu (sau stagiu) militar = stagiu pe care trebuie să-l efectueze toți bărbații valizi ai unei țări în care există această obligație. DEX '09 DLRLC DN
- 1.2. Tren militar = tren care transportă trupe și materiale. DLRLC
- Trenul militar e-aici de două zile. VINTILĂ, O. 11. DLRLC
-
- 1.3. Realizat sau efectuat prin sau de către armată; care se bazează pe armată. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Ofensivă militară. DLRLC
-
-
- 2. Privitor la război, de război. DLRLCsinonime: războinic
- [AL. Donici] s-a dus la Petersburg și a intrat în corpul de cadeți. Însă avea el oare vocațiune pentru arta militară? NEGRUZZI, S. I 332. DLRLC
-
etimologie:
- militaire DEX '09 DEX '98 DN
- militaris DEX '09 DEX '98 DN
- Militär DEX '09 DEX '98 MDN '00
militar, militarisubstantiv masculin militară, militaresubstantiv feminin
- 1. Persoană care face parte din cadrele armatei sau care este chemată în armată pentru efectuarea stagiului militar, la concentrare sau la mobilizare. DEX '09 DLRLC DN
- Drept să vă spun, ca vechi militar care am făcut campania cu rușii în tinerețe, îi admir. SADOVEANU, M. C. 92. DLRLC
- Frumos, domnule maior, foarte frumos. Ce fel de cavaler ești dumneata? Ce fel de militar ești dumneata? SEBASTIAN, T. 38. DLRLC
- Frunză verde de stejar, M-a dat satul militar. TEODORESCU, P. P. 300. DLRLC
-
etimologie:
- militaire DEX '09 DEX '98 DN
- militaris DEX '09 DEX '98 DN
- Militär DEX '09 DEX '98 MDN '00