3 intrări

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MIERÍU2, -ÍE, mierii, adj. De culoarea mierii. – Miere + suf. -iu.

MIERÍU2, -ÍE, mierii, adj. De culoarea mierii. – Miere + suf. -iu.

MIERÍU1, -ÍE, mierii, adj. (Reg.) Albastru (-deschis). – Mier (reg. „albastru” < lat.) + suf. -iu.

mieriu2, ~ie a [At: LM / Pl: ~ii / E: miere + -iu] 1 De culoarea mierii. 2 Blond. 3 (D. ochi) Căprui.

mieriu1, ~ie a [At: CANTEMIR, IST. 369 / V: ~rău, ~râi, ~râu, mereu, mirâu, miriu / A și: mie~ / Pl: ~ii / E: mier + -iu] 1 (Reg) De culoare albastră, variind între albastru-deschis și albastru-închis, până la violet Si: (reg) mierior, mierui2, mieru. 2 (Pop; îs) Bubă ~ie Furuncul care apare mai ales la încheieturile degetelor de la picioare și în podul palmei Si: (reg) bubă-albastră, bubă-vănătă. 3 (Reg) Verde.

MIERÍU1, -ÍE, mierii, adj. (Reg.) Albastru (deschis). – Mier (reg. „albastru” < lat.) + suf. -iu.

MIERÍU, -ÍE, mierii, adj. (Transilv., Mold.) Albastru. Codrule, frunză mierie, Eu mă culc, tu mă mîngîie. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 199. Am o rochie mierie Și e plină de puzderie (Cerul și stelele).

MIERIU adj. (Mold., Ban., Trans. SV, Trans. N). Albastru. A: Ochii mierii în giur împregiur ca cum ar fi cu siurmea văpsiți. CANTEMIR, ST. C: Mjériu. Caeruleus. AC, 313. Mjeriĕ. Caerulea. AC, 353. Cu ochi mierii și luminoasă, În trup naltă și sănătoasă. CÎNTECE, 5v. Mieriu. MȘE, 85. Etimologie: mier + suf. -iu.

mieriu a. albastru deschis. [Etimologie necunoscută].

mĭeríŭ, -íe adj. (d. mĭere). Munt. Trans. De coloarea mieriĭ: frunza codruluĭ toamna e mĭerie, de coloarea mĭeriĭ (ziaru Dacia, Bucureștĭ, 3 Ĭuliŭ 1920, 1, 5). Albastru (cp. cu albastru, dim. d. alb): ochĭ căpriĭ, negri și mĭeriĭ (Rebr. 2, 168). Nord. (mĭeriŭ, miriŭ, mirîŭ): acestuĭ neam le-aŭ zis Greciĭ Savromațĭ de pe ochiĭ mĭeriĭ albinețĭ, adecă ochĭ de șopîrlă (Cost. 1, 25); Heĭ, tu, soră, tu mirîĭe, Fă colac din noaŭă grîĭe (Țpl. 4); Am o sucnă mirie Plină de puzdérie = ceru’nstelat (Zbĭera, 322). – În Olt. mĭerliŭ și merliŭ, pe aĭurea și meriŭ. – Greșit crede Wgd. (6, 20) că acc. e mĭériŭ la Cost.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mieríu (rar) adj. m., f. mieríe; pl. m. și f. mieríi

mieríu (albastru-deschis, de culoarea mierii) adj. m., f. mieríe; pl. m. și f. mieríi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MIERÍU adj. v. albăstriu, albăstrui.

PIATRĂ-MIERÍE s. v. calcantit, sulfat de cupru.

mieriu adj. v. ALBĂSTRIU. ALBĂSTRUI.

piatră-mierie s. v. CALCANTIT. SULFAT DE CUPRU.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

mieríu, mierie, (mierâu), adj. – (reg.) Albastru; albăstrui, alboi. – Din mier „albastru” < lat. merus „albastru” + suf. -iu (DEX, MDA).

arată toate definițiile

Intrare: Mieriul
Mieriul nume propriu
nume propriu (I3)
  • Mieriul
Intrare: mieriu (bleu)
mieriu adjectiv
adjectiv (A108)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mieriu
  • mieriul
  • mieriu‑
  • mierie
  • mieria
plural
  • mierii
  • mieriii
  • mierii
  • mieriile
genitiv-dativ singular
  • mieriu
  • mieriului
  • mierii
  • mieriei
plural
  • mierii
  • mieriilor
  • mierii
  • mieriilor
vocativ singular
plural
Intrare: mieriu (gălbui)
mieriu adjectiv
adjectiv (A108)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mieriu
  • mieriul
  • mieriu‑
  • mierie
  • mieria
plural
  • mierii
  • mieriii
  • mierii
  • mieriile
genitiv-dativ singular
  • mieriu
  • mieriului
  • mierii
  • mieriei
plural
  • mierii
  • mieriilor
  • mierii
  • mieriilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mieriu (bleu)

etimologie:

  • Mier (regional „albastru” din limba latină) + sufix -iu.
    surse: DEX '09 DEX '98

mieriu (gălbui)

  • 1. De culoarea mierii.
    surse: DEX '09

etimologie:

  • Miere + sufix -iu.
    surse: DEX '09