MERTENSIA Roth., MERTENSIA, fam. Boraginaceae. Gen originar din estul Europei, America de N, Asia, 40-45 de specii, glabre sau pubescente, cu rizomi. Flori (corolă tubulos-infundibuliformă cu 5 lacinii scurte, îndepărtate, cu vîrf bont, stamine puțin exerte) în general albastre sau roșii- lila. Frunze punctate, liniar-lanceolate sau oblong-spatulate.

Mertensia ciliata (James) G. Don. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori albastre-închis, campanulate, în ciorchini. Frunze mari, oblonge pînă la ovat-lanceolate, verzi-cenușii. Plantă perenă, înaltă pînă la 65 cm.

Mertensia echioides Benth. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori laciniile corolei erecte) albastre, în ciorchini denși, terminali. Frunze oblong-spatulate, lung-pețiolate, pubescente. Plantă cu rizom filamentos (cca 35 cm înălțime), formează covoare.

Mertensia elongata Benth. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori (cilindrul corolei puțin mai lung decît sepalele) albastre. Frunze oblonge sau spatulate, spre vîrf sesile, spre bază pețiolate. Plantă pubescentă, înaltă pînă la 25 cm, formează covoare.

Mertensia lanceolata (Pursh) DC. Specie care înflorește primăvara. Flori (corolă campanulată cu 5 lacinii scurte) pendente, albastre-deschis, într-an ciorchine rar. Frunze liniar-lanceolate sau oblong-spatulate, cu peri pe margine. Plantă erectă (25-35 cm înălțime), simplă.

Mertensia paniculata (Ait.) G. Don. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori (corola de 3 ori mai lungă decît caliciul, sepale cu peri aspri, acute) albastre sau roșii-lila, campanulate, în ciorchine paniculat, pendant. Frunze ovat-cordiforme, acute, pețiolate, pubescente, cele tulpinale ovate, acute, sesile. Plantă înaltă pînă la 85 cm, pubescentă.

Mertensia primuloides Clarke. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori (corolă cu solzi în interior, la bază) mai întîi albe-gălbui apoi albastre, în ciorchini scurți, denși. Frunze verzi, eliptice sau lanceolate, scurt-pețiolate. Plantă cu rizom, înaltă de cca 14 cm.

Mertensia virginica (L.) Pers. (syn. Pulmonaria virginica L.; M. pulmonarioides Roth). Specie care înflorește primăvara tîrziu. Flori purpur-violete, în ciorchine pendent. Frunze pețiolate, ovat-oblonge, lanceolate, nedentate, cele tulpinale mai mici, nepețiolate. Plantă (25-35 cm înălțime) glabră, verde-albăstruie sau verde-gri.