15 intrări
- Mata (n.pr.)
- mata (vb.)
- coada-mâței
- coada-mâței-de-baltă
- gura-mâței
- laba-mâței
- mat (adj.)
- mata / matale
- mată
- Mătă
- Mâța
- mâță
- ochiul-mâței
- poamele-mâței
- scara-mâței
94 de definiții
din care- explicative (39)
- morfologice (19)
- relaționale (18)
- etimologice (1)
- specializate (2)
- enciclopedice (6)
- argou (6)
- altele (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MATÁ pron. pers. (Reg. și fam.) Dumneata. [Gen.-dat.: matale. – Var.: matále pron. pers.] – Din dumneata.
MATÁ pron. pers. (Reg. și fam.) Dumneata. [Gen.-dat.: matale. – Var.: matále pron. pers.] – Din dumneata.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
mata ppr [At: NEGRUZZI, S. III, 21 / V: ~tale, (reg) mătale / G-D: matale, mata / E: abr dumneata] (Pfm) Dumneata.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MATÁ pron. pers. (Mai ales în Mold.) Pronume de politețe de persoana a doua singular; dumneata. Ar trebui să-l chemi mata odată și să-l aduci la realitate. C. PETRESCU, C. V. 228. Formă gramaticală: gen.-dat. matale (întrebuințată uneori și la celelalte cazuri).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MATÁ vb. tr. 1. a face mat, a înlătura luciul la pânzeturi sau la fire de mătase artificială. 2. a etanșa îmbinarea dintre două foi de tablă groasă; a ștemui. 3. a introduce mortar în rosturi prin batere. (<fr. mater)
- sursa: MDN '08 (2008)
- adăugată de gall
- acțiuni
MATÁ vb. tr. 1. a face mat, a înlătura luciul la pânzeturi sau la fire de mătase artificială. 2. a etanșa îmbinarea dintre două foi de tablă groasă; a ștemui. 3. a introduce mortar în rosturi prin batere. (< fr. mater)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MATÁ pron. pers. reg., fam. Pronume de politețe pentru persoana a 2-a singular; dumneata. [G.-D. matale; Var. matale] /Din dumneata
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
matà pr. abreviațiune familiară pentru dumniata.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
matá (din dumneata), pron. pers. familiar de politeță îld. tu saŭ dumneata (est). Gen. și dativ matale (din dumitale). Uneorĭ se zice matale și ca nom. Există și un dim. glumeț orĭ ironic mătăluță. În Olt. Munt. vest, Trans. tále și tălică.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LÁBĂ, labe, s. f. 1. Parte a piciorului de la gleznă în jos la animalele patrupede și la om; partea piciorului pe care calcă păsările (palmipede); p. gener. picior (al unor animale). ◊ Compuse: laba-mâței = a) ciupercă comestibilă de culoare albă, care crește prin pădurile umbroase și umede (Clavaria coralloides); b) ciupercă comestibilă mare cu tulpina albă, groasă și cărnoasă; creasta-cocoșului (Clavaria flava); laba-ursului = a) nume dat mai multor specii de ciuperci de pădure (Clavaria); b) crucea-pământului; laba-gâștei = a) mică plantă erbacee cu flori roșii-purpurii (Geranium dissectum); b) ridurile formate în jurul ochilor (la persoanele în vârstă); c) (fam.) scris dezordonat, urât. ♦ (Mar.) Labă-de-pisică = încrețitură abia vizibilă a apei mării, semn al unui început de vânt. 2. (Fam. și depr.) Mână. ◊ Expr. A pune laba (pe cineva sau pe ceva) = a apuca, a înhăța (pe cineva sau ceva). A-i încăpea (sau a-i cădea) în labă = a ajunge la mâna sau la discreția cuiva. – Din magh. láb.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
LÁBĂ, labe, s. f. 1. Parte a piciorului de la gleznă în jos la animalele patrupede și la om; partea piciorului pe care calcă păsările (palmipede); p. gener. picior (al unor animale). ◊ Compuse: laba-mâței = a) ciupercă comestibilă de culoare albă, care crește prin pădurile umbroase și umede (Clavaria coralloides); b) ciupercă comestibilă mare cu tulpina albă, groasă și cărnoasă; creasta-cocoșului (Clavaria flava); laba-ursului = a) nume dat mai multor specii de ciuperci de pădure (Clavaria); b) crucea-pământului; laba-gâștei = a) mică plantă erbacee cu flori roșii-purpurii (Geranium dissectum); b) ridurile formate în jurul ochilor (la persoanele în vârstă); c) (fam.) scris dezordonat, urât. ♦ (Mar.) Labă-de-pisică = încrețitură abia vizibilă a apei mării, semn al unui început de vânt. 2. (Fam. și depr.) Mână. ◊ Expr. A pune laba (pe cineva sau pe ceva) = a apuca, a înhăța (pe cineva sau ceva). A-i încăpea (sau a-i cădea) în labă = a ajunge la mâna sau la discreția cuiva. – Din magh. láb.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
MAT2, -Ă, mați, -te, adj. 1. Care este fără luciu, fără strălucire; șters2. 2. (Despre sticlă; p. ext. despre obiecte de sticlă) Care este lipsit de transparență. 3. Fără lumină; împâclit, acoperit. 4. Fig. (Despre sunete) Care are rezonanță slabă; surd, înfundat. – Din fr. mat, germ. matt.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MATÁLE pron. pers. v. mata.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MATÁLE pron. pers. v. mata.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
MẤȚĂ, mâțe, s. f. 1. (Pop.) Pisică; p. restr. puiul (de sex feminin al) pisicii. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) cu mâța în sac = a surprinde, a descoperi pe cineva care caută să înșele, să mintă. A umbla cu mâța în sac = a umbla cu înșelăciuni. (A fi) mâță blândă = (a fi) prefăcut, ipocrit, fățarnic. Ca o mâță plouată = a) abătut, descurajat, fără chef; b) rușinat, umilit. A trăi (sau a se înțelege, a se avea etc. cu cineva) ca mâța cu șoarecele (sau cu șoarecii, cu câinele) = a fi în relații foarte proaste cu cineva. (Reg.) A se stupi ca mâțele = a) a fi în relații foarte proaste cu cineva; b) a se certa, a se insulta. A trage mâța de coadă = a fi strâmtorat din punct de vedere material, a o duce greu, a fi sărac, nevoiaș. A se uita ca mâța în calendar = a nu pricepe nimic, a fi cu totul străin de o problemă, de un subiect. (Reg.) A rupe mâța în două = a fi voinic, energic, curajos. 2. (Depr.) Epitet dat unui animal sau unui om slab, prăpădit, jigărit. 3. Nume dat unor obiecte, instrumente, dispozitive etc. cu care se apucă, se prinde, se trage sau se fixează ceva. – Formație onomatopeică. Cf. alb. mica.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POÁMĂ, poame, s. f. 1. Rodul comestibil al pomilor fructiferi; p. gener. fruct. ◊ Expr. Poamă acră = persoană urâcioasă, cicălitoare, rea. ♦ Fruct fals cu endocarpul membranos și mezocarpul cărnos, provenit din dezvoltarea și modificarea receptaculului florii. 2. (La pl.) Fructe tăiate felii, uscate la soare sau în cuptoare (speciale) pentru a fi păstrate pentru iarnă. 3. (Reg.; la sg. cu sens colectiv) Struguri. ♦ Stafidă. ♦ Viță-de-vie. ♦ (La pl.) Coacăz. 4. Fig. Persoană lipsită de seriozitate și de caracter; om de nimic, ticălos, derbedeu. ♦ Femeie imorală, ușuratică, stricată. 5. Compuse: (Bot.; reg.) poama-câinelui = a) verigar; b) barba-caprei; poame-de-runc = zmeur; poama-vulpii = a) dalac; b) remf; poama-momiței = vuietoare; poamele-mâței = arăriel; poame-de-pământ = cartof. – Lat. poma.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mat2, ~ă a [At: NEGULICI / Pl: mați, ~e / E: fr mat, ger matt] 1 Fără luciu, fără strălucire. 2 (D. sticlă sau obiecte de sticlă) Lipsit de transparență Vz opac. 3 Fără lumină Si: acoperit, împâclit. 4 (Fig; d. sunete) Care are rezonanță slabă Si: înfundat, surd.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
matale ppr vz mata
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mătale ppr vz mata
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mâță sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~țe / E: pbl fo cf alb mica] 1 (Pop) Pisică (Felis domestica). 2-3 (Prc) Pui (de sex feminin al) pisicii. 4 (Reg; îcs) (De-a) ~ța oarbă sau de-a ~ța Joc de copii Si: de-a baba oarba. 5 (Pop; îcs) (De-a) ~ța și șoarecele Joc de copii în care jucătorii sunt așezați în cerc, iar doi dintre ei, care îndeplinesc rolul de mâță, respectiv de șoarece, se fugăresc în jurul cercului. 6 (Pop; îcs) ~ța de vânzare Joc de copii, la priveghiul mortului, în care unul dintre jucători încearcă, după un anumit sistem, să vândă celorlalți o mâță reprezentată printr-o lingură. 7 (Pop; îcs) ~ța popii Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 8 (Fam; îe) A fl ~ blândă A fi prefăcut, ipocrit. 9 (Fam; îe) A fl (ca o) ~ plouată (sau udă) A fi fără chef, abătut. 10 (Îae) A fi rușinat, umilit. 11 (Reg; îe) (A cumpăra sau a lua, a fi etc.) ~ța-n (sau ~n) sac Se spune despre un lucru pe care nu-l poți cunoaște înainte de a intra în posesia lui. 12 (Fam; îe) A umbla (sau a prinde pe cineva) cu ~ța-n sac A umbla sau a prinde pe cineva cu înșelăciuni. 13 (Fam; îe) A trăi (sau a se înțelege etc.) ca ~ța cu șoarecii (sau cu șoarecele ori cu câinele) A fi în relații foarte rele unii cu alții. 14 (Reg; îe) A se stupi ca ~țele A nu se înțelege bine. 15 (Îae) A se certa mahalagește. 16 (Pop; îe) A fi învățat ca ~ța la lapte A fi rău învățat. 17 (Îae) A avea un obicei prost. 18 (Reg; îe) A păți cinstea ~ței la oala cu smântână A fi bătut. 19 (Reg; îe) A se învârti ca ~ța împrejurul oalei cu smântână A da târcoale unui lucru sau unei ființe care-i place. 20 (Reg; îe) A umbla ca ~ța pe lângă laptele fierbinte A dori ceva de care se teme. 21 (Reg; îe) A se învârti ca ~ța pe lângă blidul cu păsat A evita să spună adevărul. 22 (Reg; îe) A trăi ca ~ța pe rogojină A o duce rău. 23 (Fam; îe) A trage ~ța de coadă (sau, reg, pe rogojină) A o duce greu din cauza sărăciei. 24 (Reg; îe) A nu avea nici ~ la casă A fi foarte sărac. 25 (Reg; îe) A se uita ca ~ța la pește A privi cu lăcomie. 26 (Fam; îe) A se uita (sau a se pricepe etc.) ca ~ța-n calendar A nu pricepe nimic. 27 (Reg; îe) Mătură ca ~ța Se spune despre un om murdar care își ascunde murdăriile. 28 (Pfm; îe) A se spăla ca ~ța A se spăla superficial. 29 (Reg; îe) (Taci) să nu te audă (sau că te aude) ~ța Taci, că spui minciuni pe care nu le crede nimeni. 30 (Îae) Bagă de seamă ce spui. 31 (Reg; îe) A călca în urme de ~ stearpă A fi îndrăgostit. 32 (Fam; îe) A rupe ~ța în două A fi voinic. 33 (Îae) A fî energic, hotărât. 34 (Îae) A fi vrednic. 35 (Reg; îae) A se învoi din preț cu cineva. 36 (Reg; îe) A se face ~ A se ghemui ca o pisică la pândă. 37 (Reg; îe) A-i oua și ~ța A fi om norocos. 38 (Pfm) Persoană vicleană ca pisica, ipocrită. 39 (Rar; dep) Cal slab, prăpădit Vz gloabă, mârțoagă. 40 (Îvr) Blană prelucrată a pisicii. 41 (Îvr; pgn) Blană prelucrată a unor animale asemănătoare cu pisica. 42 (Reg; lpl; gmț) Cosițe la fete. 43 (Reg, îs) ~ sălbatică Pisică sălbatică (Felis sylvestris). 44 (Înv; îc) ~ de mare Specie de șarpe cu coada lungă, nedefinit mai îndeaproape. 45 (Reg; îc) ~ța-popii Omidă mare, păroasă, colorată pe spate în negru-roșiatic, din care iese fluturele Arctia caja Si: omidă urs. 46 (Ent; reg; îae) Cantaridă (Lytta vesicatoria). 47-48 (Ent; reg; îae) Câinele-babei (Oniscus murarius și asellus). 49 (Ent; reg; îae) Scolopendră (Oniscus scolopendra). 50 (Ent; reg; îae) Repede (Cicindela compestris). 51 (Pop; îe) A se da de-a ~ța-popii A se da peste cap, de-a rostogolul, de-a berbeleacul. 52 (Bot; reg) Mâțișor (4). 53 (Bot; reg) Salcie. 54-55 (Pgn; șhp) Creangă (mică). 56 (Bot; reg) Barba-ursului (Equisetum arvense). 57 (Bot; reg) Păpădie (Taraxacum ofjicinale). 58 Mușchi de pe scoarța copacilor. 59 Rădăcină aeriană a porumbului. 60 (Trs; Ban) Mâț (11). 61 (Reg) Botniță pentru vițel. 62 (Pes; reg) Ostie. 63 (Reg) Fiecare dintre cele două vârfuri ale scoabei. 64 (Reg) Mâner al cleștelui de tras cercuri la butoaie, la putini etc. 65 (Reg) Clește. 66 (Prc) Cârlig al cleștelui de tras cercuri la butoaie, la putini etc. 67 (Mar) Broască în care se fixează sfredelul. 68 (Înv) Ancoră de navă. 69 (Trs; Ban) Cârlig cu mai multe brațe îndoite și ascuțite la vârf, cu care se prinde și se scoate un obiect căzut în fântână. 70 Dispozitiv de siguranță, prevăzut cu un fel de gheare, care servește la prinderea automată a coliviei dintr-o mină, când se rupe cablul. 71 (Reg) Laț pentru prins păsări. 72 (Reg) Bucată de lemn sau de metal care prinde căpriorii unei case sau care leagă diverse părți componente ale unei construcții Vz grindă. 73 (Mol; Buc) Cârlig gros de fier, prins într-o coadă de lemn, care servește la rostogolitul buștenilor. 74 (Reg) Placă de fier cu unul sau mai mulți colți, fixată pe fundul ulucului, pentru a micșora viteza buștenilor împinși pe uluc. 75 (Reg) Butuc greu, prins cu un capăt pe o margine a ulucului și cu celălalt sprijinit pe marginea opusă, având rolul de a micșora viteza buștenilor împinși pe uluc. 76 (Trs; Mol) Tindeche la războiul de țesut. 77 (Trs) Oiște. 78 (Reg) Dispozitiv în formă de furcă cu două coarne, aplicat la inima căruței sau a carului, care împiedică vehiculul oprit pe o pantă să dea înapoi. 79 (Reg) Lanț sau curea care leagă grindeiul plugului de rotile Si: potâng. 80 (Trs; Olt) Cumpănă de care se leagă stavila joagărului. 81 (Trs; Olt) Dispozitiv de fier, în formă de furcă, care împinge roata dințată a joagărului. 82 (Trs; Olt; la joagăr) Grăunțar. 83 (Trs; Olt) Coadă a furcii joagărului. 84 (Trs; Olt) Roată zimțată a joagărului. 85 (Trs; Olt) Fiecare dintre torțile care întind pânza joagărului. 86 (Trs; Olt) Fiecare dintre ghearele de fier ale joagărului. 87 (Trs; Olt) Jug de lemn al joagărului. 88 (Reg) Bucată de lemn scobit pe care se învârtește cepul grindeiuiui de la roata morii. 89 (Trs; Mol; mpl) Patină pentru alunecat pe gheață. 90 (Reg) Placă de fier cu colți ascuțiți pe care muncitorii forestieri și-o fixează pe talpa încălțămintei ca să nu alunece. 91 (Reg) Cârlig de fier cu colți, cu ajutorul căruia muncitorii de la întreținerea liniilor electrice sau de telegraf se urcă pe stâlpi. 92 (Mar) Coșuleț care are în partea superioară un cerc prevăzut cu dinți, cu care pot fi prinse cozile fructelor, la cules. 93 (Reg) Grătar pe care se frige carne. 94 (Trs) Pirostrie pe care se pune un vas la foc. 95 (Reg) Grătar de fier care se pune pe vatră, sub lemnele care ard, cu scopul de a le face să ardă mai bine. 96 (Reg) Dig de proporții reduse. 97-98 (Reg) Firidă (mică) făcută în peretele cămării Si: (reg) mâțoacă (3). 99 (Pop; art.) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 100 (Pop; art.) Melodie după care se execută mâța (99).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tale ppr [At: RĂDULESCU-CODIN, ap. DR. VI, 469 / E: (ma)tale] (Pop) Matale.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MAT2, -Ă, mați, -te, adj. 1. Care este fără luciu, fără strălucire; șters2. 2. (Despre sticlă; p. ext. despre obiecte de sticlă) Care este lipsit de transparență. 3. Fără lumină; împâclit, acoperit. 4. Fig. (Despre sunete) Care are rezonanță slabă; surd, înfundat. – Din fr. mat, germ. matt.[1]
- Forma de masculin plural (mați) lipsește în sursă și a fost adăugată de noi. — gall
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
MẤȚĂ, mâțe, s. f. 1. (Pop.) Pisică; p. restr. puiul (de sex feminin al) pisicii. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) cu mâța în sac = a surprinde, a descoperi pe cineva care caută să înșele, să mintă. A umbla cu mâța în sac = a umbla cu înșelăciuni. (A fi) mâță blândă = (a fi) prefăcut, ipocrit, fățarnic. Ca o mâță plouată = a) abătut, descurajat, fără chef; b) rușinat, umilit. A trăi (sau a se înțelege, a se avea etc. cu cineva) ca mâța cu șoarecele (sau cu șoarecii, cu câinele) = a fi în relații foarte proaste cu cineva. (Reg.) A se stupi ca mâțele = a) a fi în relații foarte proaste cu cineva; b) a se certa, a se insulta. A trage mâța de coadă = a fi strâmtorat din punct de vedere material, a o duce greu, a fi sărac, nevoiaș. A se uita ca mâța în calendar = a nu pricepe nimic, a fi cu totul străin de o problemă, de un subiect. (Reg.) A rupe mâța în două = a fi voinic, energic, curajos. 2. (Depr.) Epitet dat unui animal sau unui om slab, prăpădit, jigărit. 3. Nume dat unor obiecte, instrumente, dispozitive etc. cu care se apucă, se prinde, se trage sau se fixează ceva. – Probabil formație onomatopeică. Cf. alb. mica.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LÁBĂ, labe, s. f. 1. Partea piciorului de la gleznă în jos, la om și la animalele patrupede; partea piciorului pe care calcă păsările palmipede. Bozan avea picioarele înfășurate în plumb topit, dreptul pînă dincolo de genunchi, stîngul numai laba. SAHIA, N. 34. Rupsei o bucată de mămăligă ș-o aruncai cînelui care stătea pe labe mai departe. HOGAȘ, M. N. 70. Ursul începu a striga: Nu mă omorî... ci mai bine scoate-mi stepul ce mi-a intrat în labă. ISPIRESCU, L. 326. În viața mea n-am mîncat labe de pui! CARAGIALE, O. III 32. ◊ Compuse: laba-gîștei v. gîscă; laba-mîței = a) ciupercă comestibilă care crește pe trunchiul arborilor bătrîni din păduri (Clavaria coralloides); b) creasta-cocoșului (Clavaria flava); laba-ursului = nume dat mai multor specii de ciuperci care cresc prin păduri (Clavaria). ♦ Picior (mai ales la cîine, urs, lup, pisică). Cind se întoarse la pivniță, pe trei labe și cu mare greutate, [cățelul] nu mai găsi acolo decît vreo cîțiva bătrîni. GALACTION, O. I 311. Cînta jucîndu-și ursul... Artistu-n patru labe, maestrul în toiag. DEMETRESCU, O. 66. Purceluși cu coada sfredel și cu bețe-n loc de labă. EMINESCU, O. I 84. ◊ Expr. Cu botul pe labe = (despre cîini) culcat cu botul pe labele dinainte. [Ogarul] dezamăgit se întoarse la loc, cu botul așternut pe labe. C. PETRESCU, Î. I 17. A pune cu botul pe labe v. bot. ◊ (Rar, la insecte) I se mișcau brațele ca niște labe subțiri de lăcustă. DUMITRIU, N. 219. 2. (Familiar) Mînă. ◊ Expr. A pune laba (pe cineva sau pe ceva) = a apuca, a prinde, a înhăța, a pune mîna pe cineva sau pe ceva. Mă, să nu pun laba pe voi! SADOVEANU, O. VI 255. A-i încăpea (sau a-i cădea) în labă = a prinde, a pune mîna pe cineva. Așa-i că mi-ai căzut în labă, cîne de zmeu ce ești! CREANGĂ, O. A. 280. A bate laba (cu cineva) v. bate (I 1).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MAT2, -Ă, mați, -te, adj. Fără luciu, fără strălucire, șters. Ochii îi deveniseră de un albastru mat, oțeliu. CAMIL PETRESCU, P. 223. Cu coatele pe masă, cu obrazul arămiu-mat.. declamă autoritar, ca într-un consiliu de familie. C. PETRESCU, Î. I 6. Din cerul mat, încovoiat pe zare Ca un imens cuptor de porțelan Un soare imobil și diafan Trimite raze perpendiculare. TOPÎRCEANU, M. 18. ◊ (Adverbial) Mobilele și covoarele străluceau somnoros și mat. EMINESCU, N. 81. ♦ (Despre sticlă) Care nu este transparentă. Era o odăiță cu divan și c-un dulăpior cu geam mat alături. SADOVEANU, P. M. 184. ♦ Fig. (Despre sunete) Fără rezonanță, surd. Răsună-n noaptea lumei cîntul mării blînd și mat. EMINESCU, O. IV 119.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÎ́ȚĂ, mîțe, s. f. 1. Pisică. Cînd m-am întors, am găsit-o cu o mîță albă în brațe. IBRĂILEANU, A. 83. Măi motane... De-ar fi-n lume-un stat de mîțe, zeu că-n el te-aș pune vornic. EMINESCU, N. 43. Ne acățarăm ca mîțele pe o scară ce se îndoia scîrțiind sub picioarele noastre. ALECSANDRI, O. P. 217. Mîța blîndă zgîrie rău, se zice despre cel care, sub o aparență de blîndețe, ascunde un caracter rău. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) cu mîța-n sac = a surprinde pe cineva care caută să înșele. Să nu care cumva să vă prind și pe voi cu mîța-n sac, că vai de mama voastră! C. PETRESCU, Î. I 46. A umbla cu mîța-n sac = a umbla cu înșelăciuni, cu viclenii. A prins pe boieri îmblînd cu mîța-n sac și i-a pus la pedeapsă. ALECSANDRI, la TDRG. A rupe mîța-n două = a fi voinic, energic, curajos. Acu văd și eu că ești bărbat, om verde, colea, care rupe mîța-n două. ALECSANDRI, T. 907. A fi mîță blîndă = a fi prefăcut. A trage mîța de coadă v. coadă. A se uita (la ceva) ca mîța-n calendar v. calendar. Cînd o prinde mîța pește v. pește. 2. Fig. (Depreciativ) Animal slab, jigărit. Da ce vrai să fac eu cu mîța asta, bre?.. – Mîță, nemîță, ai să vezi, numai mersul ei face mai mult decît am dat. HOGAȘ, M. N. 9. 3. Femela jderului, a rîsului și a altor animale sălbatice. 4. Nume dat la diverse obiecte sau instrumente în formă de gheară, cu care se apucă, se prinde sau se fixează ceva: a) un fel de ancoră cu patru cîrlige, cu care se scoate un obiect căzut într-o fîntînă; b) ancora de la capătul lanțului capcanei de fier, care nu lasă ca animalul prins să plece cu capcana; c) (mai ales la pl.) colțari care se pun la bocanci ca să nu alunece pe gheață sau pe brînele plutelor; d) dispozitiv de siguranță pentru prinderea coliviei ascensorului din mine, în cazul ruperii cablului cu care aceasta este legată.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mấță sf [At: ANON. CAR. / Pl.: mâțe / E: pbl fo cf. alb mica] 1 (Pop.) Pisică (Felis domestica). 2-3 (Prc) Pui (de sex feminin) al pisicii. 4 (Reg.; îcs) (De-a) mâța oarbă sau de-a mâța Joc de copii Si: de-a baba oarba. 5 (Pop.; îcs) (De-a) mâța și șoarecele Joc de copii în care jucătorii sunt așezați în cerc, iar doi dintre ei, care îndeplinesc rolul de mâță, respectiv de șoarece, se fugăresc în jurul cercului. 6 (Pop.; îcs) mâța de vânzare Joc de copii la priveghiul mortului, în care unul dintre jucători încearcă, după un anumit sistem, să vândă celorlalți o mâță reprezentată printr-o lingură. 7 (Pop.; îcs) mâța popii Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 8 (Fam.; îe) a fi mâță blândă A fi prefăcut, ipocrit. 9 (Fam.; îe) a fi (ca o) mâță plouată (sau udă) A fi fără chef, abătut. 10 (Îae) A fi rușinat, umilit. 11 (Reg.; îe) (A cumpăra sau a lua, a fi etc.) mâța-n sac Se spune despre un lucru pe care nu-l poți cunoaște înainte de a intra în posesia lui. 12 (Fam.; îe) A umbla (sau a prinde pe cineva) cu mâța-n sac A umbla sau a prinde pe cineva cu înșelăciuni. 13 (Fam.; îe) A trăi (sau a se înțelege etc.) ca mâța cu șoarecii (sau cu șoarecele ori cu câinele) A fi în relații foarte rele unii cu alții. 14 (Reg.; îe) A se stupi ca mâțele A nu se înțelege bine. 15 (Îae) A se certa mahalagește. 16 (Pop.; îe) A fi învățat ca mâța la lapte A fi rău învățat. 17 (Îae) A avea un obicei prost. 18 (Reg.; îe) A păți cinstea mâței la oala cu smântână A fi bătut. 19 (Reg.; îe) A se învârti ca mâța în jurul oalei cu smântână A da târcoale unui lucru sau unei ființe care îi place. 20 (Reg.; îe) A umbla ca mâța pe lângă laptele fierbinte A dori ceva de care se teme. 21 (Reg.; îe) A se învârti ca mâța pe lângă blidul cu păsat A evita să spună adevărul. 22 (Reg.; îe) A trăi ca mâța pe rogojină A o duce rău. 23 (Fam.; îe) A trage mâța de coadă (sau reg., pe rogojină) A o duce greu din cauza sărăciei. 24 (Reg.; îe) A nu avea nici mâța la casă A fi foarte sărac. 25 (Reg.; îe) A se uita ca mâța la pește A privi cu lăcomie. 26 (Fam.; îe) A se uita (sau a se pricepe etc.) ca mâța-n calendar A nu pricepe nimic. 27 (Reg.; îe) Mătură ca mâța Se spune despre un om murdar care își ascunde murdăriile. 28 (Pfm; îe) A se spăla ca mâța A se spăla superficial. 29 (Reg.; îe) (Taci) să nu te audă (sau că te aude) mâța Taci, că spui minciuni pe care nimeni nu le crede nimeni. 30 (Îae) Bagă de seamă ce spui. 31 (Reg.; îe) A călca în urme de mâță stearpă A fi îndrăgostit. 32 (Fam.; îe) A rupe mâța-n două A fi voinic. 33 (Îae) A fi energic, hotărât. 34 (Îae) A fi vrednic. 35 (Reg.; îae) A se învoi la preț cu cineva. 36 (Reg.; îe) A se face mâță A se ghemui ca o pisică la pândă. 37 (Reg.; îe) A-i oua și mâța A fi om norocos. 38 (Pfm) Persoană vicleană ca pisica, ipocrită. 39 (Rar; dep) Cal slab, prăpădit Vz gloabă, mârțoagă. 40 (Îvr) Blană prelucrată a pisicii. 41 (Îr; pgn) Blană prelucrată a unor animale asemănătoare cu pisica. 42 (Reg.; lpl; gmț) Cosițe la fete. 43 (Reg.; îs) Mâță sălbatică Pisică sălbatică (Felix silvestris). 44 (Înv; îc) mâță de mare Specie de șarpe cu coada lungă, nedefinit mai îndeaproape. 45 (Reg.; îc) mâța-popii Omidă mare, păroasă, colorată pe spate în negru-roșiatic, din care iese fluturele Arctia caja Si: omidă-urs. 46 (Ent; reg.; îac) Cantaridă (Lytta vesicatoria). 47-48 (Ent; reg.; îac) Câinele-babei (Oniscus murarius și asellus). 49 (Ent; reg.; îac) Scolopendră (Oniscus scolopendra). 50 (Ent; reg.; îac) Repede (Cicindela compestris) 51 (Pop.; îe) A se da de-a mâța-popii A se da peste cap, de-a rostogolul, de-a berbeleacul. 52 (Bot.; reg.) Mâțișor (4) 53 (Bot.; reg.) Salcie. 54-55 (Pgn; șhp) Creangă (mică). 56 (Bot.; reg.) Barba ursului (Equisetum arvense). 57 (Bot.; reg.) Păpădie (Taraxacum officinale). 58 Mușchi de pe scoarța copacilor. 59 Rădăcină aeriană a porumbului. 60 (Trs; Ban) Mâț (11). 61 (Reg.) Botniță pentru vițel. 62 (Pes; reg.) Ostie. 63 (Reg.) Fiecare dintre cele două vârfuri ale scoabei. 64 (Reg.) Mâner al cleștelui de tras cercuri la butoaie, la putini etc. 65 (Reg.) Clește. 66 (Prc) Cârlig al cleștelui de tras cercuri la butoaie, la putini etc. 67 (Mar.) Broască în care se fixează sfredelul. 68 (Înv) Ancoră de navă. 69 (Trs; Ban) Cârlig cu mai multe brațe îndoite și ascuțite la vârf, cu care se prinde și se scoate un obiect căzut în fântână. 70 Dispozitiv de siguranță, prevăzut cu un fel de gheare, care servește la prinderea automată a coliviei dintr-o mină, când se rupe cablul. 71 (Reg.) Laț de prins păsări. 72 (Reg.) Bucată de lemn sau de metal care prinde căpriorii unei case sau care leagă diverse părți componente ale unei construcții Vz grindă. 73 (Mol; Buc) Cârlig gros de fier, prins într-o coadă de lemn, care servește la rostogolitul buștenilor împinși pe uluc. 74 (Trs; Mol) Placă de fier cu unul sau mai mulți colți, fixată pe fundul ulucului, pentru a micșora viteza buștenilor împinși pe uluc. 75 (Reg.) Butuc greu, prins cu un capăt pe o margine a ulucului și cu cellalt sprijinit pe marginea opusă, având rolul de a micșora viteza buștenilor împinși pe uluc. 76 (Trs; Mol) Tindeche la războiul de țesut. 77 (Trs) Oiște. 78 (Reg.) Dispozitiv în formă de furcă cu două coarne, aplicat la inima căruței sau a carului, care împiedică vehiculul oprit pe o pantă să de-a înapoi. 79 (Reg.) lanț sau curea care leagă grindeiul plugului de rotile Si: potâng. 80 (Trs; Olt) Cumpănă de care se leagă stavila joagărului. 81 (Trs; Olt) Dispozitiv de fier, în formă de furcă, care împinge roata dințată a joagărului. 82 (Trs; Olt la joagăr) Grăunțar. 83 (Trs; Olt) Coadă a furcii joagărului. 84 (Trs; Olt) Roată zimțată a joagărului. 85 (Trs; Olt) Fiecare din torțile care întind pânza joagărului. 86 (Trs; Olt) Fiecare dintre ghearele de fier ale joagărului. 87 (Trs; Olt) Jug de lemn al joagărului. 88 (Reg.) Bucată de lemn scobit pe care se învârtește cepul grindeiului la roata morii. 89 (Trs; Mol; mpl) Patină pentru alunecat pe gheață. 90 (Reg.) Placă de fier cu colți ascuțiți pe care muncitorii forestieri și-o așează pe talpa încălțămintei ca să nu alunece. 91 (Reg.) Cârlig de fier cu colți, cu ajutorul căruia muncitorii de la întreținerea liniilor electrice sau de telegraf se urcă pe stâlpi. 92 (Mar.) Coșuleț care are în partea superioară un cerc prevăzut cu dinți, cu care pot fi prinse cozile fructelor, la cules. 93 (Reg.) Grătar pe care se frige carne. 94 (Trs) Pirostrie pe care se pune un vas la foc. 95 (Reg.) Grătar de fier care se pune pe vatră, sub lemnele care ard, cu scopul de a le face să ardă mai bine. 96 (Reg.) Dig de proporții reduse. 97-98 (Reg.) Firidă mică făcută în peretele cămării Si: (reg.) mâțoacă(3). 99 (Pop.; art.) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 100 (Pop.; art.) Melodie după care se execută mâța(99).
- sursa: MDA (2002-2003)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MAT, -Ă adj. Lipsit de luciu; șters; opac. ♦ (Fig.; despre sunete) Lipsit de rezonanță. [< fr. mat].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MÁTĂ s.f. Produs metalurgic intermediar între minereul brut și produsul finit. [< fr. matte].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MAT2, -Ă adj. 1. lipsit de luciu; opac. 2. (despre sunete) lipsit de rezonanță. (< fr. mat)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MÁTĂ s. f. produs metalurgic între minereul brut și produsul finit. (< fr. matte)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MAT1 ~ă (mați, ~e) 1) Care este lipsit de luciu; fără strălucire. 2) (despre sticlă) Care este lipsit de transparență; fără transparență. 3) (despre sunete) Care este lipsit de sonoritate; fără rezonanță; șters; surd. /<fr. mat, germ. matt
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MÂȚĂ ~e f. 1) pop. Mamifer carnivor de talie mică, cu blană netedă, cu ochi ageri (care văd și în întuneric), foarte sprinten, cu gheare ascuțite retractile; pisică. * A trăi ca ~a cu câinele a trăi în dușmănie; a nu se împăca. A umbla cu ~a în sac a se ocupa cu lucruri necinstite. ~a blândă zgârie rău se spune despre oamenii în aparență buni, cu înfățișare inofensivă, dar cu fire plină de venin. A trage ~a de coadă a) a duce un trai greu; b) a-și îndeplini obligațiile cu mare greutate, anevoios. ~ blândă om fățarnic. 2) Femela motanului și a unor animale sălbatice (a jderului, râsului etc.). 3) rar Obiect (unealtă, instrument, dispozitiv) cu care se apucă, se trage sau se fixează ceva. /Onomat.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MÎȚĂ s.f. 1. (Mold., Ban., Trans. SE) Pisică. A: Denaintea leului. . . sta . . . pardosul, ursul, lupul . ... mîța selbatecă. CANTEMIR, IST. Eghiptenii la ace vrerii să închina mîților. E 1779, 19v. C: Mĕcze. Cattus. Felis. AC, 352. Felis. Mucza. LEX. MARS., 205; cf. E 1703, 143r,143v. // B: Mîța întră într-o prăvălie. E 1717, 178v; cf. E ante 1704, 21v, 22r. 2. (Criș., Trans. SV) Ancoră. Mîțele de fier carele țîn corabiia în loc N. TEST. (1648). Mîțe de fer aruncară în fundul mării. MISC. SEC. XVII, 133r. // B: Cf. ST. LEX., 291. Etimologie: probabil formație onomatopeică. Cf. pisică; anghiră.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mat a. 1. ce n’are lustru: aur mat; 2. (la jocul de șah) perdut: șah și mat.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
matale (mătăluță) pron. diminutive dela d-ta.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mâță f. 1. Mold. pisică: mâță blândă, ipocrit; a umbla cu mâța în sac, a căuta să înșele; 2. roata zimțată a fusului joagărului și (Tr.) patinele de cari se servesc plutașii, ca să nu alunece pe bârne (aluziune la ghiarele mâței); 3. mâța-popii, scolopendră (după conformațiunea insectei). [Termen, comun idiomelor balcanice, de origină imitativă, după strigătul miț-miț! cu care se cheamă].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
2) *mat, -ă adj. (fr. mat, d. mat 1). Fără lustru: geamurĭ mate (cețate), aur mat. Fără răsunet, înfundat: sunet mat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
matále, V. mata.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mî́ță f., pl. e (sîrb. máca, mica, bg. máca [dim. mačka], mîță, care vine d. Máca, alintătură din Maria. Tot de aicĭ ung. macska, de unde apoĭ rut. máčka [ĭar ung. moca d. rom. mîță], alb. mač, mačok, motan, maísă, mačă, mitsa, mîță. Cp. și cu it. micia, mucia, masc. mício). Mold. Trans. Olt. ș. a. Pisică, un animal felin domestic care prinde șoarecĭ. Mîța blîndă zgîrie răŭ, oameniĭ blînzĭ în aparență îs periculoșĭ în realitate. A umbla cu mîța’n sac (cu gînd s’o înecĭ), a face incorectitudinĭ. A prinde pe cineva cu mîța’n sac, a-l surprinde cu incorectitudinĭ. A trage mîța de coadă, a trage targa pe uscat, a trăi în mizerie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
tále, V. mata(le).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
tălícă, V. mata(le).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mata/matale (reg., fam.) pr., g.-d. matale
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
matá/matále pr., g.-d. matále
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
matá vb., ind. prez. 1 sg. matéz, 3 sg. și pl. mateáză
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
coada-mâței (plantă) s. f. art., g.-d. art. cozii-mâței
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
coada-mâței-de-baltă (plantă) s. f. art., g.-d. art. cozii-mâței-de-baltă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!laba-mâței (plantă) s. f. art., g.-d. art. labei-mâței
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mat1 adj. m., pl. mați; f. mată, pl. mate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
matale v. mata
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mată s. f., g.-d. art. matei; pl. mate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mâță (pop.) s. f., g.-d. art. mâței; pl. mâțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!poamele-mâței (plantă) (pop.) s. f. pl. art.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!scara-mâței (joc) (reg.) s. f. art., g.-d. art. scării-mâței
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
coáda-mâței (bot.) s. f.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
coáda-mâței-de-báltă (bot.) s. f.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
lába-mâței (bot. ) s. f.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mat adj. m., pl. mați; f. sg. mátă, pl. máte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mátă s. f., pl. máte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mâță s. f., g.-d. art. mâței; pl. mâțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
poámele-mâței s. f. pl.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MATÁ pron. v. dumneata, dumneavoastră, tu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mata pron. v. DUMNEATA. DUMNEAVOASTRĂ. TU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COADA-MÂȚEI s. v. papanaș.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GURA-MÂȚEI s. v. linariță.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
LABA-MÂȚEI s. v. burete-de-conopidă, creasta-cocoșului, drob, drobușor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MAT adj. 1. v. opac. 2. lăptos. (Un geam ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MÂȚĂ s. v. ancoră, crăcană, patină, păpădie, pirostrie, pisică, potâng, tindeche.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MÂȚĂ SĂLBÁTICĂ s. v. pisică sălbatică.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
coada-mîței s. v. PAPANAȘ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
gura-mîței s. v. LINARIȚĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
laba-mâței s. v. BURETE-DE-CONOPIDĂ. CREASTA-COCOȘULUI. DROB. DROBUȘOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MAT adj. lăptos. (Un geam ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
minta-mîței s. v. CĂTUȘNICĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mîța-popii s. v. CANTARIDĂ. CÎINELE-BABEI. GÎNDAC-DE-FRASIN. OMIDA-URS. PISICA-POPII. SCOLOPENDRĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mîță s. v. ANCORĂ. CRĂCANĂ. PATINĂ. PĂPĂDIE. PIROSTRIE. PISICĂ. POTÎNG. TINDECHE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mîță sălbatică s. v. PISICĂ SĂLBATICĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ochiul-mîței s. v. IARBA-ȘARPELUI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Mat ≠ strălucitor, străveziu, transparent
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
mîță (-țe), s. f. – Pisică. – Megl. mață. Creație expresivă, comună multor idiomuri, cf. it. micio, v. fr. mite, sp. miz(o), germ. Mieze, bg., sb., cr. maca (de unde megl., ngr. μάτσιον, alb. matsë), v. Diez, I, 276; Cihac, II, 190; Meyer 263; Șeineanu, Semasiol., 177; Berneker, II, 1; REW 5557. Der. mîț, s. m. (pisoi); mîțesc, adj. (de pisică); mîțan, s. m. (pisoi, cotoi); mîțește, adv. (ca pisicile); mîțișor, s. m. (creangă de salcie în floare, servește drept ramură de palmier în Duminica Floriilor); mîțos, adj. (capricios). – Din rom. provine mag. móca (Edelspacher 19).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
mấță, mâțe, s.f. – 1. Pisică (Felis domestica). 2. Unealtă pentru culesul fructelor. 3. Cârlig în formă de gheară cu care se scoate găleata din fântână. 4. Capcană de prins șoareci (ALRRM, 1973: 592). 5. (bot.) Specie de salcie mică. „Mâní (1 aprilie 1923) e Staulu’ cu flori și or sfințî mâța” (Papahagi 1925). ♦ (onom.) Mâță, nume de familie în Maramureș. – Creație expresivă, comună multor idiomuri, cf. it. micio, vfr. mite, sp. miz(o), germ. Mieze, bg., scr., maca (DER, Șăineanu); probabil formă onomatopeică, cf. alb. mica (DEX, MDA). Cuv. rom. > magh. moca (Edelspacher, cf. DER).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mấță, -e, s.f. – 1. Pisică. 2. Unealtă pentru culesul fructelor. 3. Cârlig în formă de gheară cu care se scoate găleata din fântână. 4. Specie de salcie mică. „Mâní (1 aprilie 1923) e Staulu cu flori și or sfințî mâța” (Papahagi 1925). – Probabil formă onomatopeică; Cf. alb. mica; Cf. germ. Mieze, nume dat pisicii, germ. muzmuz „pis-pis” (Țurcanu).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Mata v. Matei II B 2.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MATA HARI (pe numele adevărat Margaretha Geertruida Zelle) (1876-1917), dansatoare olandeză. Învinuită de Franța de spionaj în favoarea Germaniei, a fost executată.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MATA-UTU (MATAOUTOU), localitate în arh. Wallis (SV Oc. Pacific), situată pe ins. coraligenă Uvea, centru ad-tiv al posesiunii franceze Wallis și Futuna; 815 loc. (1983). Export de copra, banane, nuci de cocos. Pescuit.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÂȚELOR, Lacul ~, lac antroposalin, helioterm, situat în perimetrul orașului Ocna Sibiului; 1.235,5 m2. Ad. max.: 74,7 m; salinitatea la supr. ajunge la 34‰, iar la 8,5 m ad. atinge 323‰. Temp. apei la supr. (în timpul verii) este de 24,8°C, iar la 1,5 m ad. de 36,3°C.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Măt/ă,-ăști v. Miță 2.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÎȚ(A) subs. 1. Mîț b, (Moț); Mîțu, I. (AO XVI 353); -l, munt. (17 B I 450); -l, mold, (Glos); Mățul, 1612 (Olt); – mold. (Sd XXI). 2. Miță, fam., mold., act.; Mîță-blîndă, I, (Bîr I); Măță (Ard); Mățăști s. (Sd XXI). 3. Mițe (Sd XVI). 4. Mîțiu, Ioan, act. 5. Mițelea, St, (17 B III 247). Unele forme se confundă cu derivatele de la Maț.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a cumpăra mâța în sac expr. 1. a cumpăra o marfă fără a-i verifica, în prealabil, calitatea. 2. a accepta un lucru / o idee / o afacere etc. fără o verificare prealabilă.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a prinde (pe cineva) cu mâța în sac / cu ocaua mică / cu rața-n gură expr. a surprinde (pe cineva) în flagrant delict; a(-i) dovedi (cuiva) vinovăția / necinstea etc.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a se uita ca curca la crăci / ca mâța-n calendar / ca vițelul la poartă nouă expr. a fi complet neștiutor într-un domeniu; a nu reuși să înțeleagă o anumită chestiune.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a trage mâța de coadă expr. 1. a fi sărac / nevoiaș. 2. a trândăvi, a pierde vremea.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
de stă mâța-n coadă expr. v. de spaimă.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tot un drac! / o mâță! expr. același lucru!
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MATA pron. pers. (Mai ales în Mold. și familiar) Dumneata. Mata scîrbită! cum se poate? NEGRUZZI, S. III, 21. Vecinii moșiei matale. ALECSANDRI, T. 943, cf. 298. Ai zis matale fetii să vie mîine mai de dimineață ca să facă focul? CARAGIALE, O. VI, 62. Mi-a zis. . . : „Da ce, matale ești păgîn?” COȘBUC, B. 240. Cum să te las singură pe matale. Nu mă duc ! N. REV. R. I, 38. Cum te duci matale mîine la cîmp? D. ZAMFIRESCU, V. Ț. 179, cf. 42. Și această apropiere de mata îmi pare nespus de dulce. AGÎRBICEANU, T. 301. Mata ai aerul de a săpa prea adînc în sufletele omenești. HOGAȘ, DR. I, 226, cf. 224. Márturisește-ți, puică micșunea, Șoapta ce-o ții pe buzele matale. ARGHEZI, VERS. 130. De ce te agiți matale atîta? CAMIL PETRESCU, T. II, 120. N-avea mata grijă, că nu scapi de mine atît de ușor. C. PETRESCU, C. V. 363, cf. 228. Să nu crezi mata că nu sînt pregătit. BRĂESCU, A. 181. Ce să fac, dacă-i așa de frumoasă ibovnica matale, că mă scutură frigurile morții cînd o văd? G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I, 175. Nu vrei să iei mata o leacâ de supă? TEODOREANU, M. II, 38. Dar despre ce tabieturi și slăbiciuni e vorba, mă rog, matale? SADOVEANU, O. IX, 60. Zicea că. . . eu semăn cu matale. PREDA,168. Iorgule, mă rog matale, Dă-i cuiva vro cinci parale, Să-ți taie nucu din cale. ȘEZ. III, 22. – Gen.-dat.: matale și (invar.) mata. – Și: matále, (regional) mătále (ALEXI, W., PAMFILE, C. Ț. 350) pron. pers. – De la dumneata. Cf. m n e a t a.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MAT2, -Ă adj. 1. Fără luciu, fără strălucire. Cf. NEGULICI, POLIZU, BARCIANU, ALEXI, W. Conștientă de minunata ei frumusețe răsăriteană în deplină înflorire, albă și mată ca un chip de ceară. M. I. CARAGIALE, C. 17. Soarele alunecă, portocaliu și mat, după linia zimțuită a munților. CAZIMIR, GR. 152. Luminița. . ., cu coatele pe masă, cu obrazul arămiu-mat. . ., declamă autoritar, ca într-un consiliu de familie. C. PETRESCU, Î. I, 6, cf. id. C. V. 377. Crescuse mare. . . cu un păr negru mat, și lung ca o coadă de cal. BRĂESCU, V. 26. Din noaptea buclelor ei mate, am împrumutat primului meu articol tînguirea deznădejdei mele. KLOPSTOCK, F. 322. Urmele izbiturilor de ciocan [de pe căldări, tingiri etc.] erau amestecate, așa, că unele erau mate, iar altele aveau luciri sticloase. CAMIL PETRESCU, O. II, 214. ◊ (Adverbial) Mobilele și covoarele străluceau somnoros și mat. EMINESCU, N. 81. 2. (Despre sticlă, p. e x t. despre obiecte de sticlă) Lipsit de transparență. V. op a c, t r a n s l u c i d. Lămpile. . . erau. . . ascunse în mari globuri de sticlă mată. CĂLINESCU, O. I, 8. Un fum gros se înalță adunîndu-se în nouri plutitori cătră geamurile mate, instalate în acoperiș. SADOVEANU, O. IX, 323, cf. id. P. M. 184. 3. Fără lumină; împîclit, acoperit. Cerul mat, încovoiat pe zare Ca un imens cuptor de porțelan. TOPÎRCEANU, M. 18. Ochii îi deveniseră de un albastru mat, oțeliu. CAMIL PETRESCU, P. 223. 4. F i g. (Despre sunete) Care are rezonanță slabă; surd, înfundat. Și răsunâ-n noaptea lumei cîntul mării blînd și mat. EMINESCU, O. IV, 119. – Pl.: (f.) mate. – Din fr. mat, germ. matt, idem.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MATALE pron. pers. v. mata.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (VT201) Surse flexiune: MDN '08, DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P71) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — |
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P71.1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: MDN '08, DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — | — |
plural | — |
| |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — |
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
coada-mâțeisubstantiv feminin articulat
- 1. Plantă erbacee cu flori mici, roz (Leonurus marrubiastrum). DEX '09sinonime: papanaș
coada-mâței-de-baltăsubstantiv feminin articulat
- 1. Nume dat mai multor specii de mușchi de culoare albă-gălbuie, care cresc prin locurile umede și contribuie la formarea turbei (Sphagnum). DEX '09
gura-mâțeisubstantiv feminin articulat
- 1. Linariță. Sinonimesinonime: linariță
laba-mâțeisubstantiv feminin articulat
- 1. Ciupercă comestibilă de culoare albă, care crește prin pădurile umbroase și umede (Clavaria coralloides): DEX '09 DLRLC
- 2. Ciupercă comestibilă mare cu tulpina albă, groasă și cărnoasă (Clavaria flava). DEX '09 DLRLCsinonime: creasta-cocoșului
mat, matăadjectiv
- sinonime: opac șters antonime: strălucitor
- Ochii îi deveniseră de un albastru mat, oțeliu. CAMIL PETRESCU, P. 223. DLRLC
- Cu coatele pe masă, cu obrazul arămiu-mat, declamă autoritar, ca într-un consiliu de familie. C. PETRESCU, Î. I 6. DLRLC
- Mobilele și covoarele străluceau somnoros și mat. EMINESCU, N. 81. DLRLC
-
- 2. (Despre sticlă; despre obiecte de sticlă) Care este lipsit de transparență. DEX '09 DLRLC NODEXsinonime: lăptos opac antonime: străveziu transparent
- Era o odăiță cu divan și c-un dulăpior cu geam mat alături. SADOVEANU, P. M. 184. DLRLC
-
-
- Din cerul mat, încovoiat pe zare Ca un imens cuptor de porțelan Un soare imobil și diafan Trimite raze perpendiculare. TOPÎRCEANU, M. 18. DLRLC
-
- 4. (Despre sunete) Care are rezonanță slabă. DEX '09 DLRLC DN MDN '00 NODEX
- Răsună-n noaptea lumei cîntul mării blînd și mat. EMINESCU, O. IV 119. DLRLC
-
etimologie:
- mat DEX '09 DN
- matt DEX '09 NODEX
mata, mata / matale, matalepronume personal
-
- Ar trebui să-l chemi mata odată și să-l aduci la realitate. C. PETRESCU, C. V. 228. DLRLC
-
etimologie:
- dumneata DEX '98 DEX '09
mata, matezverb
- 1. A face mat, a înlătura luciul la pânzeturi sau la fire de mătase artificială. MDN '00
- 2. A etanșa îmbinarea dintre două foi de tablă groasă. MDN '00sinonime: ștemui
- 3. A introduce mortar în rosturi prin batere. MDN '00
etimologie:
- mater MDN '00
mâță, mâțesubstantiv feminin
-
- Cînd m-am întors, am găsit-o cu o mîță albă în brațe. IBRĂILEANU, A. 83. DLRLC
- Măi motane... De-ar fi-n lume-un stat de mîțe, zeu că-n el te-aș pune vornic. EMINESCU, N. 43. DLRLC
- Ne acățarăm ca mîțele pe o scară ce se îndoia scîrțiind sub picioarele noastre. ALECSANDRI, O. P. 217. DLRLC
- Mâța blândă zgârie rău, se zice despre cel care, sub o aparență de blândețe, ascunde un caracter rău. DLRLC
- 1.1. Puiul (de sex feminin al) pisicii. DEX '09
- A prinde (pe cineva) cu mâța în sac = a surprinde, a descoperi pe cineva care caută să înșele, să mintă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Să nu care cumva să vă prind și pe voi cu mîța-n sac, că vai de mama voastră! C. PETRESCU, Î. I 46. DLRLC
-
- A umbla cu mâța în sac = a umbla cu înșelăciuni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A prins pe boieri îmblînd cu mîța-n sac și i-a pus la pedeapsă. ALECSANDRI, la TDRG. DLRLC
-
- (A fi) mâță blândă = (a fi) prefăcut, ipocrit, fățarnic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ca o mâță plouată = fără chef. DEX '09 DEX '98sinonime: abătut descurajat
- A trăi (sau a se înțelege, a se avea etc. cu cineva) ca mâța cu șoarecele (sau cu șoarecii, cu câinele) = a fi în relații foarte proaste cu cineva. DEX '09 DEX '98
- A se stupi ca mâțele = a fi în relații foarte proaste cu cineva. DEX '09 DEX '98
- A trage mâța de coadă = a fi strâmtorat din punct de vedere material, a o duce greu, a fi sărac, nevoiaș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A se uita ca mâța în calendar = a nu pricepe nimic, a fi cu totul străin de o problemă, de un subiect. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A rupe mâța în două = a fi voinic, energic, curajos. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Acu văd și eu că ești bărbat, om verde, colea, care rupe mîța-n două. ALECSANDRI, T. 907. DLRLC
-
-
- 2. Epitet dat unui animal sau unui om slab, prăpădit, jigărit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Da ce vrai să fac eu cu mîța asta, bre?... – Mîță, nemîță, ai să vezi, numai mersul ei face mai mult decît am dat. HOGAȘ, M. N. 9. DLRLC
-
- 3. Femela jderului, a râsului și a altor animale sălbatice. DLRLC
- 4. Nume dat unor obiecte, instrumente, dispozitive etc. cu care se apucă, se prinde, se trage sau se fixează ceva: DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 4.1. un fel de ancoră cu patru cârlige, cu care se scoate un obiect căzut într-o fântână. DLRLC
- 4.2. ancora de la capătul lanțului capcanei de fier, care nu lasă ca animalul prins să plece cu capcana. DLRLC
- 4.3. colțari care se pun la bocanci ca să nu alunece pe gheață sau pe brânele plutelor. DLRLC
- 4.4. dispozitiv de siguranță pentru prinderea coliviei ascensorului din mine, în cazul ruperii cablului cu care aceasta este legată. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '09 DEX '98
- mica DEX '09 DEX '98
ochiul-mâțeisubstantiv masculin articulat
- 1. Iarba-șarpelui. Sinonimesinonime: iarba-șarpelui
poamele-mâțeisubstantiv feminin plural
- 1. Arăriel. DEX '09sinonime: arăriel