O definiție pentru Mardagiu


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MARDAGIU (Sd XVI 76; Puc); Mardangiu, C. boier, 1829 (Fil). < subst, mardagiu (negustor de vechituri) < tc. mardaği cf. subst. marda, -le, „vechituri”.

Intrare: Mardagiu
Mardagiu nume propriu
nume propriu (I3)
  • Mardagiu