3 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

lula v vz lulăi

lu sf [At: LB / Pl: ~le / E: srb lula] (Ban) 1 Lulea (1). 2 (Pan) Țeavă dreaptă sau încolăcită de la cazanul de țuică.

lulăi vtr [At: GĂMULESCU, E. S. 151 / V: (reg) lula, lului1 / Pzi: lulăi / E: srb ljuljati] (Ban; Mun) 1-2 A (se) legăna.

luleá f., pl. ele (turc. [d. pers.] lule). Pipă, țeavă cu un rezervoriŭ la capăt de pus tutun p. fumat. Fam. Păhăruț: o lulea de rachiŭ. Adv. Foarte beat orĭ înamorat: beat lulea. A lua luleaŭa Neamțuluĭ, a te îmbăta. – În est și lĭuleá. În Ban. lulă (sîrb. lula). V. cĭubuc.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

lúlă, lule, s.f. – Cep la butoi: „Fă bine și ia custura / Și te du și taie lula / Și împle la druște gura” (Grai. rom., 2000). – Der. din lulea (< tc. lule); pentru reg. lulă (Banat), Scriban indică srb. lula; din srb. lula (MDA).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LULA 1. Lula b. (Ard). 2. Lulea, Stan, olt. (Sur VI), dacă accentul cade pe prima silabă; Lulescul munt. (Sd VI 495).

Intrare: Lula
nume propriu (I3)
  • Lula
Intrare: lulă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lu
  • lula
plural
  • lule
  • lulele
genitiv-dativ singular
  • lule
  • lulei
plural
  • lule
  • lulelor
vocativ singular
plural
Intrare: lulăi
lulăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lului
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lula
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.