3 intrări

9 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

lula v vz lulăi

lu sf [At: LB / Pl: ~le / E: srb lula] (Ban) 1 Lulea (1). 2 (Pan) Țeavă dreaptă sau încolăcită de la cazanul de țuică.

lulăi vtr [At: GĂMULESCU, E. S. 151 / V: (reg) lula, lului1 / Pzi: lulăi / E: srb ljuljati] (Ban; Mun) 1-2 A (se) legăna.

luleá f., pl. ele (turc. [d. pers.] lule). Pipă, țeavă cu un rezervoriŭ la capăt de pus tutun p. fumat. Fam. Păhăruț: o lulea de rachiŭ. Adv. Foarte beat orĭ înamorat: beat lulea. A lua luleaŭa Neamțuluĭ, a te îmbăta. – În est și lĭuleá. În Ban. lulă (sîrb. lula). V. cĭubuc.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

lulă, lule, s.f. – Cep la butoi: „Fă bine și ia custura / Și te du și taie lula / Și împle la druște gura” (Grai. rom., 2000). – Der. din lulea (< tc. lule); pentru reg. lulă (Banat), Scriban indică srb. lula; din srb. lula (MDA).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LULA 1. Lula b. (Ard). 2. Lulea, Stan, olt. (Sur VI), dacă accentul cade pe prima silabă; Lulescul munt. (Sd VI 495).

Intrare: Lula
nume propriu (I3)
  • Lula
Intrare: lulă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lu
  • lula
plural
  • lule
  • lulele
genitiv-dativ singular
  • lule
  • lulei
plural
  • lule
  • lulelor
vocativ singular
plural
Intrare: lulăi
lulăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lului
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lula
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.