Titu-Liviu m. istoric roman, născut la Padua, a lăsat o Istorie romană, mai remarcabilă prin stil decât prin autenticitatea faptelor (58 a. Cr.-17 d. Cr.).

LIVIUS, Titus (c. 59 î. Hr.-17 d. Hr.), istoric latin. Autor al unei istorii a Romei („Ab urbe condita”), de la întemeiere până în anul 9 î. Hr., în 142 de cărți (35 păstrate aproape complet cuprinzând evenimentele până la 239 î. Hr. și din 218-168 î. Hr.); de o mare notorietate, această lucrare a fost o importantă sursă de inspirație pentru scriitori, retori, istorici din Antichitate până în epoca modernă, exercitând o profundă influență asupra Evului Mediu și Renașterii. Scrieri filozofice și retorice („Dialoguri filozofice”, „O scrisoare despre elocință”).

LIVIUS ANDRONICUS, Lucius (c. 280-c. 200 î. Hr.), poet grec de limbă latină, Sclav la Roma. După cucerirea orașului natal – Tarent (272 î. Hr.) – este adus la Roma ca prizonier și este vândut ca sclav unui membru al familiei Livia; fiind eliberat și-a luat numele de Livius. A avut un rol important în apariția dramaturgiei latine, ca poet epic și dramatic. Autor al unor tragedii inspirate din ciclul troian („Ahile”, „Ajax”, „Calul troian”) sau pe teme mitologice („Danae”, „Andromeda”). A tradus „Odiseea”, în limba latină.