lipova af [At: ȘEZ. VII, 81 / E: ns pbl ctm linchi + otova] (Csnp) Care linchește.

Lipova (Lippa) f. 1. oraș în Banat lângă Mureș, locuit numai de Români: 7000 loc.; 2. numele mai multor sate în jud. Vasluiu.

Lipova, oraș în jud. Arad, a cărui bis. ortodoxă cu hramul Buna-Vestire a fost reședința episcopiei Lipovei, Hălmagiului și Ienopolei, datând din sec. 15. În sec. 18 și 20 a suferit importante modificări, dându-i-se o înfățișare monumentală în stil baroc; păstrează fragmente de pictură murală din sec. 15, precum și alte picturi din 1735 ale zugravului Nedelcu.

LIPOVA 1. Dealurile sau Podișul Lipovei, complex de dealuri cu aspect piemontan, situat în N Banatului, între bega (la S) și Mureș (la N), extins pe c. 80 km lungime (E-V) și c. 20 km lățime max. Este parte componentă a Dealurilor Vestice (respectiv Dealurile bănățene), fiind formate din interfluvii largi, cu înclinare ușoară către V, alcătuite predominant din marne, argile, pietrișuri și nisipuri, cu intercalații de gresii și șisturi argiloase. Alt. medie: 200-250 m alt.; alt. max.: 493 m (Dealul Fragulea). Acoperite de păduri. Climă moderată, cu ușoare influențe mediteraneene. Pomicultură și viticultură. 2. Oraș în jud. Arad, pe Mureș; 11.483 loc. (2000). Stație de c. f. Nod rutier. Expl. de balast și granit (Radna). Fabrică de strunguri și de vagoane de cale ferată. Prelucr. lemnului; conf., încălțăminte, mat. de constr. Îmbuteliere de ape minerale. Centru viticol și pomicol. Stațiune de cercetare și producție pomicolă. Muzeu de istorie, etnografie și artă medievală (inaugurat în 1952). Stațiune balneoclimaterică cu izv. de ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice, sodice, magneziene, slab radioactive indicate în tratarea bolilor cardiovasculare, a celor hepato-biliare ș.a. Localitatea apare menționată documentar în 1245, iar în 1440 devine oraș. Biserica având hramul Adormirea Maicii Domnului a fost construită în trei etape: în 1338 au fost realizate nava și pronaosul, în 1797 s-a ridicat turla, iar în 1928 s-au adăugat galeriile interioare (pictată în 1500 și 1732-1735); bazarul turcesc „Sub Dughene” (sec. 17); castel (sec. 19) în stil baroc. În localit. componentă Șoimoș se află ruinele unei cetăți medievale (sec. 13) și biserica Buna-Vestire (1792), iar în localit. componentă Radna există mănăstirea romano-catolică Sfânta Maria, întemeiată în 1551 de călugării franciscani, cu biserică zidită în anii 1756-1782 și pictată în 1902. 3. Com. în jud. Bacău; 2.608 loc. (2000). Satul L. apare menționat documentar în 1531.

Lipov, -a, -an, -ul v. Filip IV 3.