7 intrări

school Articole pe această temă:

40 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ling, lins, a línge v. tr. (lat. língĕre, vgr. leiho, scr. ligh, lih, got. bi-laigôn, germ. lecken, engl. lick, care-s înrudite pin sunet cu rom. limpesc, linchesc). Trec limba peste ceva: vaca linge (sub-înț. un bulgăre de sare). A linge unde aĭ scuĭpat, a te întoarce la lucrurĭ saŭ persoane pe care le-aĭ disprețuit odată.

LÍNGE, ling, vb. III. Tranz. 1. (Despre animale) A trece cu limba peste ceva; a șterge sau a netezi cu limba ceva. 2. A atinge cu limba (în mod repetat) ceva de mâncare, a lua cu limba mâncarea. ◊ Expr. A-și linge degetele (sau bazele) ori (refl.) a se linge pe degete (sau pe buze) = a trece cu limba peste buze sau degete (pentru a lua și ultimele resturi după ce a mâncat ceva bun sau ca manifestare a unei pofte mari, a unei senzații de plăcere etc.). ◊ Compus: linge-blide (sau -talgere, -talere) s. m. și f. = (pop. și fam.) om care trăiește pe socoteala altora; parazit, om de nimic. 3. (Fam.) A linguși cu slugărnicie. – Lat. lingere.

linge [At: CORESI, EV. 361 / Pzi: ling / E: ml lingere] 1 vt (D. animale; pex d. oameni) A trece în mod repetat cu limba peste ceva. 2 vt (Pop; dep; îe) A ~ unde a scuipat A-și schimba în bine atitudinea față de ceva blamat înainte. 3 vt (Îe) A ~ în bot pe cineva A linguși (1). 4 vr (Pop; îe) A se ~ în bot (cu cineva) A se săruta cu cineva. 5 vt (Pop) A linguși (1) pe cineva. 6 vt (Pop; îe) A ~ mâna (sau mâinile, laba) cuiva A manifesta servilism față de cineva, sărutându-i, insistent, mâna. 7 vt (Pop; îe) A ~ picioarele (sau cizma, cizmele) cuiva A se umili în fața cuiva. 8 vt (D. animale; pgn, d. oameni) A se hrăni luând mâncarea prin atingeri repetate cu limba. 9-10 vtr (Pfm; îe) A-și ~ degetele (sau, buzele, botul) ori a se ~ pe degete (sau pe buze) A trece cu limba peste degete sau peste buze, pentru a lua ultimele resturi ale unui aliment care produce o deosebită plăcere celui care l-a mâncat. 11 vt (Pfm; îe) A-și – buzele A-și manifesta o dorință sau o poftă mare pentru ceva de mâncare. 12 vt (Reg; îe) A ~ melesteul A fi foarte sărac. 13 vt (Îae) A fi foarte zgârcit. 14 vt (Îvp; îe) A ~ talerele A fi lipsit de importanță. 15 vt (Înv; îe) A ~ țărână (sau lut) A nu avea nici o scăpare. 16 vt (Îe) A putea ~ mac (sau miere) undeva A fi un loc foarte curat, datorită hărniciei proprietarului. 17 vt (Fam; îc) ~-blide (sau ~-taler, ~-talere, ~-talger, ~-talgere, ~-tipsia) Persoană lipsită de demnitate, care trăiește pe seama altora. 18 vr (Îe) A se ~ pe bot de ceva A fi nevoit să renunțe la ceva. 19 vt A mânca tot ce i s-a oferit cu lăcomie. 20 vt (Reg; d. molii) A roade. 21 vrp (Reg; fig) A fi valorificat. 22 vt (Reg) A fura. 23 vr (Îvr) A se șterge. 24 vi (Reg; pcf) A ninge.

țing-ling i, sns [At: SADOVEANU, O. III, 89 / V: ținghi-linghi (S și: ținghilinghi), ținghi-ling (S și: ținghiling) / E: fo] 1-2 Cuvânt care redă sunetul clopoțeilor, al zurgălăilor sau al clopotelor.

LÍNGE, ling, vb. III. Tranz. 1. (Despre animale) A trece cu limba peste ceva; a șterge sau a netezi cu limba ceva. 2. A atinge cu limba (în mod repetat) ceva de mâncare, a lua cu limba mâncarea. ◊ Expr. A-și linge degetele (sau buzele) ori (refl.) a se linge pe degete (sau pe buze) = a trece cu limba peste buze sau degete (spre a lua și ultimele resturi după ce a mâncat ceva bun sau ca manifestare a unei pofte mari, a unei senzații de plăcere etc.). ◊ Compus: linge-blide (sau -talgere, -talere) s. m. = (fam.) om care trăiește pe socoteala altora; parazit, om de nimic. 3. (Fam.) A linguși cu slugărnicie. – Lat. lingere.

LÍNGE, ling, vb. III. Tranz. 1. (Despre unele animale, mai rar despre oameni) A trece cu limba peste ceva de mîncare, a lua cu limba resturi de mîncare. Lingeam fiecare fărîmitură. SAHIA, N. 32. Nu ne era a învăța, cum nu-i e cînelui a linge sare. CREANGĂ, A. 110. ◊ Expr. (Familiar, despre oameni) A-și linge degetele (sau buzele) sau (refl.) a se linge pe degete (sau pe buze) = a trece cu limba peste buze sau degete (spre a lua și ultimele resturi după ce ai mîncat ceva bun sau ca manifestare a unei senzații de plăcere, a unei pofte mari). Acum o să fie bun de mîncat... Îmi ling buzele. STANCU, D. 51. Bucata de pui o ducea la gură cu mîna și-și lingea degetele. PAS, Z. I 269. Se linse pe buze de dulceață. RETEGANUL, P. II 42. La masă de-l poftește, el degetele-și linge. NEGRUZZI, S. II 208. (Refl.) A se linge pe bot (de ceva) v. bot.Fig. Flăcările se îndoaie, ling pămîntul. STANCU, D. 138. ♦ (Rar) A mînca, a devora. [Lupul] se așază la masă și într-o clipă linge tot ce era pus pe dînsa. CREANGĂ, O. A. 274. 2. (Despre animale) A netezi cu limba blana de pe corp, o rană etc. Căprioara îl linge, și limba ei subțire culcă ușor blana moale, mătăsoasă a iedului. GÎRLEANU, L. 25. Fata babei era... netezită pe cap, de parc-o linsese vițeii. CREANGĂ, P. 284. ♦ A trece cu limba peste mîna omului sau peste trupul unei ființe în semn de afecțiune (și supunere). Cum dete [capra] de copil... începu să-l lingă. ISPIRESCU, L. 135. Moțoc îi sărută mîna, asemenea cînelui care, în loc să muște, linge mîna care-l bate. NEGRUZZI, S. I 141. Mielușorul... Linge mîna nemiloasă spre jungherea lui gătită. CONACHI, P. 262. 3. (Familiar) A linguși. Pe din față te linge, pe din dos te frige. ȘEZ. I 218.

LINGE-BLÍDE s. m. (Familiar) Persoană care trăiește pe socoteala altora; parazit.

LINGE-TÁLGER s. m. (Neobișnuit) Linge-blide. Ian ascultă, măi linge-talger. ALECSANDRI, T. 1329.

A LÍNGE ling tranz. 1) (mai ales despre animale) A netezi cu limba (în semn de afecțiune). 2) (mâncare) A lua câte puțin cu limba, atingând în mod repetat. ◊ A-și ~ degetele a încerca o plăcere deosebită mâncând ceva gustos. 3) fig. fam. A linguși în mod înjositor. ◊ Linge-blide om care trăiește pe socoteala altora; trântor; parazit. /<lat. lingere

linge v. 1. a trece cu limba peste un obiect; 2. fig. a linguși: linge unde a scuipat. [Lat. LINGERE].

linge-talere m, lingău. [Modelat după germ. Tellerlecker].

linge-tálere m., pl. tot așa. Lingăŭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

línge (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ling, imperf. 3 sg. lingeá, perf. s. 1 sg. linséi, 1 pl. línserăm; part. lins

!línge-blíde (pop., fam.) s. m. și f., g.-d. lui línge-blíde; pl. línge-blíde

lingé vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ling, imperf. 3 sg. lingeá, perf. s. 1 sg. linséi, 1 pl. línserăm; part. lins


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LÍNGE vb. v. flata, linguși, măguli.

LÍNGE vb. (fig.) a se pieptăna. (Pisicile se ~.)

arată toate definițiile

Intrare: ling
ling
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Ling
nume propriu (I3)
  • Ling
Intrare: linge
verb (VT622)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • linge
  • lingere
  • lins
  • linsu‑
  • lingând
  • lingându‑
singular plural
  • linge
  • lingeți
  • lingeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ling
(să)
  • ling
  • lingeam
  • linsei
  • linsesem
a II-a (tu)
  • lingi
(să)
  • lingi
  • lingeai
  • linseși
  • linseseși
a III-a (el, ea)
  • linge
(să)
  • lingă
  • lingea
  • linse
  • linsese
plural I (noi)
  • lingem
(să)
  • lingem
  • lingeam
  • linserăm
  • linseserăm
  • linsesem
a II-a (voi)
  • lingeți
(să)
  • lingeți
  • lingeați
  • linserăți
  • linseserăți
  • linseseți
a III-a (ei, ele)
  • ling
(să)
  • lingă
  • lingeau
  • linseră
  • linseseră
Intrare: linge-blide (s.f.)
linge-blide2 (s.f.) substantiv feminin invariabil
substantiv feminin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • linge-blide
  • linge-blide
plural
  • linge-blide
  • linge-blide
genitiv-dativ singular
  • linge-blide
  • linge-blide
plural
  • linge-blide
  • linge-blide
vocativ singular
plural
Intrare: linge-blide (s.m.)
linge-blide1 (s.m.) substantiv masculin invariabil
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • linge-blide
  • linge-blide
plural
  • linge-blide
  • linge-blide
genitiv-dativ singular
  • linge-blide
  • linge-blide
plural
  • linge-blide
  • linge-blide
vocativ singular
plural
Intrare: linge-talgere / -talere (s.f.)
linge-talgere2 (s.f.) substantiv feminin invariabil
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • linge-talgere
  • linge-talgere
plural
  • linge-talgere
  • linge-talgere
genitiv-dativ singular
  • linge-talgere
  • linge-talgere
plural
  • linge-talgere
  • linge-talgere
vocativ singular
plural
linge-talere2 (s.f.) substantiv feminin invariabil
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • linge-talere
  • linge-talere
plural
  • linge-talere
  • linge-talere
genitiv-dativ singular
  • linge-talere
  • linge-talere
plural
  • linge-talere
  • linge-talere
vocativ singular
plural
Intrare: linge-talgere / -talere (s.m.)
linge-talgere1 (s.m.) substantiv masculin invariabil
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • linge-talgere
  • linge-talgere
plural
  • linge-talgere
  • linge-talgere
genitiv-dativ singular
  • linge-talgere
  • linge-talgere
plural
  • linge-talgere
  • linge-talgere
vocativ singular
plural
linge-talere1 (s.m.) substantiv masculin invariabil
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • linge-talere
  • linge-talere
plural
  • linge-talere
  • linge-talere
genitiv-dativ singular
  • linge-talere
  • linge-talere
plural
  • linge-talere
  • linge-talere
vocativ singular
plural
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • linge-talger
  • linge-talger
plural
  • linge-talger
  • linge-talger
genitiv-dativ singular
  • linge-talger
  • linge-talger
plural
  • linge-talger
  • linge-talger
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

linge lingere

  • 1. (Despre animale) A trece cu limba peste ceva; a șterge sau a netezi cu limba ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 attach_file 5 exemple
    exemple
    • Căprioara îl linge, și limba ei subțire culcă ușor blana moale, mătăsoasă a iedului. GÎRLEANU, L. 25.
      surse: DLRLC
    • Fata babei era... netezită pe cap, de parc-o linsese vițeii. CREANGĂ, P. 284.
      surse: DLRLC
    • Cum dete [capra] de copil... începu să-l lingă. ISPIRESCU, L. 135.
      surse: DLRLC
    • Moțoc îi sărută mîna, asemenea cînelui care, în loc să muște, linge mîna care-l bate. NEGRUZZI, S. I 141.
      surse: DLRLC
    • Mielușorul... Linge mîna nemiloasă spre jungherea lui gătită. CONACHI, P. 262.
      surse: DLRLC
  • 2. A atinge cu limba (în mod repetat) ceva de mâncare, a lua cu limba mâncarea.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Lingeam fiecare fărîmitură. SAHIA, N. 32.
      surse: DLRLC
    • Nu ne era a învăța, cum nu-i e cînelui a linge sare. CREANGĂ, A. 110.
      surse: DLRLC
    • figurat Flăcările se îndoaie, ling pămîntul. STANCU, D. 138.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie A-și linge degetele (sau bazele) ori (reflexiv) a se linge pe degete (sau pe buze) = a trece cu limba peste buze sau degete (pentru a lua și ultimele resturi după ce a mâncat ceva bun sau ca manifestare a unei pofte mari, a unei senzații de plăcere etc.).
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Acum o să fie bun de mîncat... Îmi ling buzele. STANCU, D. 51.
        surse: DLRLC
      • Bucata de pui o ducea la gură cu mîna și-și lingea degetele. PAS, Z. I 269.
        surse: DLRLC
      • Se linse pe buze de dulceață. RETEGANUL, P. II 42.
        surse: DLRLC
      • La masă de-l poftește, el degetele-și linge. NEGRUZZI, S. II 208.
        surse: DLRLC
    • 2.2. expresie reflexiv A se linge pe bot (de ceva).
      surse: DLRLC
    • exemple
      • [Lupul] se așază la masă și într-o clipă linge tot ce era pus pe dînsa. CREANGĂ, O. A. 274.
        surse: DLRLC
  • 3. familiar A linguși cu slugărnicie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: flata linguși măguli attach_file un exemplu
    exemple
    • Pe din față te linge, pe din dos te frige. ȘEZ. I 218.
      surse: DLRLC

etimologie:

linge-blide

etimologie:

linge-talger(e) / -talere linge-talgere linge-talere linge-talger

etimologie: