Leopardi m. erudit și poet italian, sceptic și pesimist (1798-1837).

LEOPARDI, Giacomo (1798-1837), poet italian. Unul dintre cei mai mari poeți ai Italiei; romantic prin structură, bazându-se pe o vastă erudiție, este autorul unei lirici de o muzicalitate particulară, de o densitate și o ținută clasică, precisă și clară. Poezia sa, scrisă sub influența raționalismului francez și a mișcării de eliberare națională, cuprinde poeme patriotice („Italiei”, „La mormântul lui Dante”, „Lui Angelo Mai”, „Cânturi”) și de revoltă împotriva forțelor oarbe ale naturii („Ginestra”), lirică de meditație pesimistă și melancolică („Către Silvia”, „Cântecul nocturn”, „al unui păstor nomad din Asia”). Eseuri, memorii, corespondență. Autorul unei „Istorii a astronomiei de la origini până la 1811” și a unor „Studii filologice”. Traduceri din literatura Antichității.