2 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LEA1, lefi, s. f. (Pop.) 1. Partea scobită a unei linguri; găvan. 2. Tăișul, lama sapei, a bărzii, a toporului. – Din săs. le(i)fel (= germ. Löffel) „lingură”.

lea2 sf [At: LM / Pl: lefe și lefi / E: săs leifel] (Reg) 1 Parte scobită a unei linguri Si: găvan. 2 Lingură de metal. 3 Parte a unor unelte, dispozitive etc. din fier, compusă dintr-o porțiune lată și una îngustă, care are forma unei linguri. 4 Parte de fier a unor unelte de tăiat, care are la un capăt tăișul și la celălalt coada de lemn. 5 (Pex) Parte de fier a unei unelte. 6 (Mol) Parte a cârmei de la plută, asemănătoare unei lopeți. 7 Parte a pieptenelui de lânâ în care sunt bătuți dinții. 8 (Mar) Mistrie. 9 Lopățică cu care se nivelează și se taie mămăliga după ce a fost amestecată Si: (reg) teapșă. 10 (Mol; Buc; îcs) De-a ~ Diferite jocuri de copii în care o bucată de lemn mai lată la un capăt și mai îngustă la celălalt, de forma unei lopățele, este folosită pentru a lovi pe spate pe unul dintre jucători sau pentru a lovi o minge Si: (reg) vâjlă. 11 (Trs) Parte a jugului.

LEA1, lefi, s. f. (Pop.) 1. Partea scobită a unei linguri; găvan. 2. Tăișul, lama sapei, a bărzii, a toporului. – Din săs. le(i)fel (= germ. Löffel) „lingură” (influențat de leafă2).

LEA2, lefi, s. f. (Regional) 1. Partea scobită a unei linguri; găvan. Cu leafa îmi dă să mănînc și cu coada îmi scoate ochii, se spune despre cineva care îți amintește mereu de un serviciu pe care ți l-a făcut. 2. Partea tăioasă a unui topor, a unei sape, barde, tesle etc. N-am să mai mă duc la sapă... Că prea are leafa lată. PAMFILE, A. R. 6.

LEA2 lefi f. rar 1) Lopată mică pentru tăpșit mămăliga după mestecare. 2) Partea scobită a unei linguri; găvan. 3) Tăișul securii, toporului, sapei etc. [G.-D. lefii] /<săș. le[i]fel

leafă f. Mold. 1. tăiș de secure sau topor; 2. lopățică cu care se tăpșește mămăliga după ce s’a amestecat. [Origină necunoscută].

2) leáfă f., pl. lefĭ. Rar. Partea lată (care taĭe) a unuĭ topor, a uneĭ sape, a uneĭ cîrme (în opoz. cu muche) saŭ cavitatea (scoĭca) uneĭ lingurĭ (în opoz. cu coada). Trans. Filcă, rachetă, lopățică de tepșit mămăliga.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

lea1 (găvan) (reg.) s. f., g.-d. art. lefii; pl. lefi

lea2 (găvan) (reg.) s. f., g.-d. art. lefii; pl. lefi

lea (găvan) s. f., g.-d. art. lefii; pl. lefi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

LEA s. v. adâncitură, ascuțiș, lamă, limbă, scobitură, tăiș.

lea s. v. ADÎNCITURĂ. ASCUȚIȘ. LAMĂ. LIMBĂ. SCOBITURĂ. TĂIȘ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

leafă (lefe), s. f.1. Partea scobită a unei linguri, găvan. – 2. Polonic de lemn, lingură de lemn. – 3. Mai de lemn, paletă, rachetă. – 4. Lamă, tăișul unor instrumente. – 5. Capătul daracului. – Var. (Bucov.) leașcă. Germ. Löffel „lingură”, prin intermediul săs. leifel (Lacea, Dacor., IV, 779; DAR).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

leafă, lefe, s.f. (reg.) 1. partea scobită a lingurii, găvan. 2. scândurică, băț. 3. lopățică.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Lef, -a, -escu v. Leu II 3 și Leah I 4.

Intrare: Lefa
nume propriu (I3)
  • Lefa
Intrare: leafă (obiect)
leafă3 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lea
  • leafa
plural
  • lefi
  • lefile
genitiv-dativ singular
  • lefi
  • lefii
plural
  • lefi
  • lefilor
vocativ singular
plural
leafă2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lea
  • leafa
plural
  • lefe
  • lefele
genitiv-dativ singular
  • lefe
  • lefei
plural
  • lefe
  • lefelor
vocativ singular
plural
lefă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

lea, lefisubstantiv feminin

popular
  • 1. Partea scobită a unei linguri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: găvan
    • format_quote Cu leafa îmi dă să mănânc și cu coada îmi scoate ochii, se spune despre cineva care îți amintește mereu de un serviciu pe care ți l-a făcut. DLRLC
  • 2. Tăișul, lama sapei, a bărzii, a toporului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote N-am să mai mă duc la sapă... Că prea are leafa lată. PAMFILE, A. R. 6. DLRLC
  • 3. Lopată mică pentru tăpșit mămăliga după mestecare. NODEX
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.