4 intrări

  • Le
  • el
  • île
  • ler (interj.) leroi leroloi lerui lerului lerom leroilio leromi leron leronda lerumi oileranda oler oleranda oleram

Articole pe această temă:

203 definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

le (vechĭ și ), pron. personal neaccentuat la dativ m. și f. pl. și la ac. f. pl. (de aceĭașĭ orig. cu el și lor, și anume d. lat. ĭllos, ĭllas). Lor: le-am dat și lor ceva. Pe ele: le-am văzut pe ele.

EL, EA, ei, ele, pron. pers. 3. 1. (Ține locul persoanei despre care se vorbește) El merge. ♦ (Fam.; la sg.) Soț, bărbat; soție, nevastă. 2. (La genitiv, în formele lui, ei, lor, adesea precedat de „al, a, ai, ale”, cu valoare posesivă) Casa lui.Expr. Ai lui sau ai ei = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. Ale lui sau ale ei = a) lucrurile personale ale cuiva; b) capriciile, toanele cuiva. Lasă-l în ale lui! 3. (La dativ, în formele lui, ei, îi, i, lor, le li, cu funcție de complement indirect sau de atribut) Prietenul îi iese înainte. ◊ (În forma i, cu valoare neutră) Dă-i cu bere, dă-i cu vin. 4. (În acuzativ, în formele îl, l, o, îi, i, le, cu funcție de complement direct) Cartea pe care o citesc. ◊ (Precedat de prepoziții, în formele el, ea, ei, ele) Pe el îl caut. ◊ (Precedat de prepoziții, în forma o, cu valoare neutră) Au mai pățit-o și alții. [Pr.: iel, ia, iei, iele] – Lat. illum, illa.

EL, EA, ei, ele, pron. pers. 3. 1. (Ține locul persoanei despre care se vorbește) El merge. ♦ (Fam.; la sg.) Soț, bărbat; soție, nevastă. 2. (La genitiv, în formele lui, ei, lor, adesea precedat de „al, a, ai, ale”, cu valoare posesivă) Casa lui.Expr. Ai lui sau ai ei = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. Ale lui sau ale ei = a) lucrurile personale ale cuiva; b) capriciile, toanele cuiva. Lasă-l în ale lui! 3. (La dativ, în formele lui, ei, îi, i, lor, le li, cu funcție de complement indirect sau de atribut) Prietenul îi iese înainte. ◊ (În forma i, cu valoare neutră) Dă-i cu bere, dă-i cu vin. 4. (În acuzativ, în formele îl, l, o, îi, i, le, cu funcție de complement direct) Cartea pe care o citesc. ◊ (Precedat de prepoziții, în formele el, ea, ei, ele) Pe el îl caut. ◊ (Precedat de prepoziții, în forma o, cu valoare neutră) Au mai pățit-o și alții. [Pr.: iel, ia, iei, iele] – Lat. illum, illa.

LER interj. Cuvânt care apare ca refren în colinde, cărora le dă un anumit colorit eufonic. [Var.: léroi, léroloi, lérui, lérului interj.] – Probabil lat. [Ha]llelu[iah, Domine].

LER interj. Cuvânt care apare ca refren în colinde, cărora le dă un anumit colorit eufonic. [Var.: léroi, léroloi, lérui, lérului interj.] – Probabil lat. [Ha]llelu[iah, Domine].

LÉROI interj. v. ler.

LÉROLOI interj. v. ler.

LÉRUI interj. v. ler.

LÉRULUI interj. v. ler.

el, ea ppr [At: (a. 1521) HURMUZACHI XI, 834 / P și: iel, ia / Pl: ei, ele / E: ml illum, illa] 1-2 Înlocuiește persoana (sau obiectul) despre care se vorbește. 3 (La nominativ) Înlocuiește numele subiectului propoziției, marcând adesea insistența. 4 (Pfm) Soț. 5 (Pfm; îf ea) Soție. 6 (Pop; îf el; euf) Dracul. 7 (Reg; îf el; euf) Șezut. 8 (La genitiv; îf lui, ei, lor; precedat de articolul „al”, „a”, „ai”, „ale”) Înlocuiește numele posesorului. 9 (Pfm; în legătură cu verbe ca „a rămâne”, „a fi” etc.; îe) Pe-a lui (sau pe-a ei, pe-a lor) După dorința persoanei despre care se vorbește. 10 (Îae) După părerea persoanei despre care se vorbește. 11-13 (Îs) Ai lui (sau ai ei) Persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de persoana despre care se vorbește. 14 (Îs) Ale lui (sau ale ei; sau ale lor) Proprietate a cuiva. 15 (Îas) Preocupările cuiva. 16 (Îas) Obiceiurile cuiva. 17 (Îas) Părerile cuiva. 18-19 (Îas) Capriciile sau toanele cuiva. 20 (La genitiv) Indică posesia. 21 (La genitiv) Indică apartenența. 22 (La genitiv) Indică o valoare partitivă. 23 (Îs) Domnia lui (ori domnia ei sau domniile lor) Si: domnie. 24-25 (La dativ; îf lui, ei, îi, i, lor, le, li) Indică persoana în favoarea sau în detrimentul căreia se realizează o acțiune. 26-27 (La dativ) Înlocuiește numele obiect indirect, arătând persoana (sau obiectul) despre care se vorbește. 28-29 (La acuzativ; îf îl, l-, a, îi, i, le) Înlocuiește numele obiectului direct, indicând persoana (sau obiectul) despre care se vorbește. 30-31 (Îlav) Ei între (ori, reg, ei în de) ei (sau ei în de eiși, sau, reg, ele în de ele) Între ai (sau ale) lor. 32 (Reg; îlav) Ca pe el (sau pe ea, pe ei, pe ele) Așa cum trebuie. 33 (Reg; îlav) Foarte tare. 34 (Pfm; îe) Fie la el (sau la ea, sau la ei) acolo Ducă-se pe pustiu Cf pustiu. corectată

ler1 [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (reg) dalerolei, dalerom, holeroiu, lăr, lelui, lenoi, leo, ~erui, ~onda, ~oi, ~oilio, ~oimdai, ~oloi, ~om, ~omi, ~on, ~ui, ~ului, ~umi, oilârând[1], oileranda, oler, oleranda, olerom, valerum, voilerole, voilerom[2] / Pl: (2) ~uri / E: pbl ml (Ha)llelu(iah, Domine)] 1 i (Are; cu formă schimbată) Cuvânt care apare ca refren în colinde. 2 sn (Trs) Melodie după care se cântă o colindă. corectată

  1. Referința încrucișată recomandă pentru această variantă forma: oilarând LauraGellner
  2. Unele variante, neaccentuate în original; am adăugat accentele așa cum apar acestea în trimiterile coresp. — LauraGellner

miza vt(a) [At: ȘĂINEANU, D. U. / Pzi: ~zez / E: fr miser] 1 A depune ca miză1. 2 A juca pe... 3 (Fig) A se bizui pe...

mugitor, ~oare a [At: CANTEMIR, IST. 89 / V: (înv) ~iu, ~găt~ / Pl: ~i, ~oare / E: mugi + -tor] 1 (D. unele animale) Care mugește (1). 2 (Pan; d. elemente ale naturii) Care mugește (5). 3 (Pan; d. instrumente muzicale) Care mugește (6).

oiler[1] i vz ler1 corectată

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

arată toate definițiile

Intrare: Le
nume propriu (I3)
  • Le
Intrare: el
  • pronunție: iel, ia, iei, iele
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P56)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • el
  • îl
  • ‑l
  • ea
  • o
plural
  • ei
  • i
  • îi
  • ‑i
  • ele
  • le
genitiv-dativ singular
  • lui
  • i
  • îi
  • ‑i
  • ei
  • i
  • îi
  • ‑i
plural
  • lor
  • le
  • li
  • lor
  • le
  • li
Intrare: île
île
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: ler (interj.)
ler1 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • ler
  • le
leroi interjecție
interjecție (I10)
  • leroi
leroloi interjecție
interjecție (I10)
  • leroloi
lerui interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • lerui
lerului interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • lerului
lerom
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
leroilio
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
leromi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
leron
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
leronda
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lerumi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
oileranda
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
oler
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
oleranda
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
oleram
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

el, ea el

  • 1. Folosit pentru persoana a 3-a, ține locul persoanei despre care se vorbește.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
    exemple
    • El merge.
      surse: DEX '09
    • De-acum, de-acum ei sînt scăpați. COȘBUC, P. I 110.
      surse: DLRLC
    • Din cărți de joc, din hîrtioare, Ea-și face parcuri și palate. VLAHUȚĂ, O. A. 47.
      surse: DLRLC
    • De nu era el, te mîncam fript. ISPIRESCU, L. 5.
      surse: DLRLC
    • Ea își aruncă fără voie ochii asupra ciocoiului. FILIMON, C. 89.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Marchează o opoziție.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Eu știu munții, dar mai bine Mă știu ei întregi pe mine! COȘBUC, P. II 169.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Urmează după predicat, cu valoare afectivă de întărire, repetând subiectul exprimat printr-un substantiv.
      surse: DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Plopii! mă cunosc ei bine! COȘBUC, P. I 261.
        surse: DLRLC
      • Și-a da el spinul peste om vrodată. CREANGĂ, P. 227.
        surse: DLRLC
      • Las’ c-o veni ea vara. BIBICESCU, P. P. 166.
        surse: DLRLC
      • (Uneori fără acordul genului) Mi-a spus el baba și, drept să-ți spun, tare mi-o venit rău. CONTEMPORANUL, VII 495.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. Uneori este folosit pe lângă un verb sau o construcție impersonală.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • După vreme rea, a fi el vreodată și senin. CREANGĂ, P. 235.
          surse: DLRLC
  • 2. La genitiv, în formele lui, ei, lor, adesea precedat de „al, a, ai, ale”, are valoare posesivă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exemple
    exemple
    • Casa lui.
      surse: DEX '09
    • Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus. SADOVEANU, V. F. 17.
      surse: DLRLC
    • Căprioarele, ciutele, țapii și cerbii ies în poieni ca într-o domnie a lor. SADOVEANU, V. F. 17.
      surse: DLRLC
    • Și încîlcit e părul lui negru. EMINESCU, O. I 88.
      surse: DLRLC
    • El vede de departe pe mîndra lui Marie. EMINESCU, O. I 97.
      surse: DLRLC
    • Lîngă trupul iubitei ei surioare. CONACHI, P. 87.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie Ai lui sau ai ei = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.2. expresie Ale lui sau ale ei = lucrurile personale ale cuiva.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Se îmbracă și se înarmează Ivan cu toate ale lui. CREANGĂ, P. 304.
        surse: DLRLC
    • 2.3. expresie Ale lui sau ale ei = capriciile, toanele cuiva.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Lasă-l în ale lui!.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 3. La dativ, în formele lui, ei, îi, i, lor, le li, are funcție de complement indirect sau de atribut.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 10 exemple
    exemple
    • Prietenul îi iese înainte.
      surse: DEX '09
    • Murgulețul e adăpat. Toma i-a grămădit în iesle un braț de fîn. SADOVEANU, V. F. 36.
      surse: DLRLC
    • Căprarul vechi îi iese-n prag. COȘBUC, P. I 100.
      surse: DLRLC
    • De Radu-i este mai cu grabă, Că Radu-i este cel mai drag. COȘBUC, P. I 100.
      surse: DLRLC
    • E o căsuță puțintică și scundă; îi ajungem cu palma la streșină. SADOVEANU, V. F. 39.
      surse: DLRLC
    • Nevasta i-a murit. COȘBUC, P. I 229.
      surse: DLRLC
    • Barba-n pămînt i-ajunge. EMINESCU, O. I 99.
      surse: DLRLC
    • Ea-nlănțuiește gîtu-i. EMINESCU, O. I 95.
      surse: DLRLC
    • Dar ochii-i ard în friguri. EMINESCU, O. I 96.
      surse: DLRLC
    • (În forma i, cu valoare neutră) Pe urmă dă-i cu bere, dă-i cu vin, dă-i cu vin, dă-i cu bere... A făcut cinste d. Nae. CARAGIALE, O. I 119.
      surse: DLRLC
  • 4. În acuzativ, în formele îl, l, o, îi, i, le, are funcție de complement direct.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exemple
    exemple
    • Cartea pe care o citesc.
      surse: DEX '09
    • Fiecare cotlon pe care-l cercetam adăugea retragerii mele distanțe incomensurabile. SADOVEANU, V. F. 18.
      surse: DLRLC
    • Cînd am văzut că a apucat-o [pe junincă]... m-am dus asupra lui cu bîta. SADOVEANU, V. F. 27.
      surse: DLRLC
    • Se coborî în grădină ca să-și răcorească pieptul de flacăra ce-l ardea. FILIMON,, C. 67.
      surse: DLRLC
    • Precedat de prepoziții, în formele el, ea, ei, ele.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Pe el îl caut.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • S-a pus între el și noi depărtarea și lenea soarelui. SADOVEANU, V. F. 26.
        surse: DLRLC
      • Fata s-a-ndrăgit de el. COȘBUC, P. I 54.
        surse: DLRLC
      • Mult era frumos și bine aici, în fața valurilor ce se tăvăleau, greoaie, spre șesul depărtat. Venea cu ele și o adiere primăvăratică. SLAVICI, O. II 11.
        surse: DLRLC
    • Precedat de prepoziții, în forma o, cu valoare neutră:
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Au mai pățit-o și alții. NEGRUZZI, S. I 69.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • Cînd era de făcut ceva treabă, o cam răream de pe-acasă. CREANGĂ, A. 70.
        surse: DLRLC
      • Pune mîna pe iapă... și tunde-o. CREANGĂ, P. 47.
        surse: DLRLC

etimologie:

ler (interj.) leroi leroloi lerui lerului lerom leroilio leromi leron leronda lerumi oileranda oler oleranda oleram

  • 1. Cuvânt care apare ca refren în colinde, cărora le dă un anumit colorit eufonic.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Astă-seară-i seara mare, Florile dalbe, Ler, de măr. TEODORESCU, P. P. 17.
      surse: DLRLC

etimologie: