2 intrări

5 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

lalo- [At: FORM. CUV. I, 251 / E: fr lalo-, ngr λαλο-] Element prim de compunere savantă cu sensul: 1-2 (Referitor la) vorbire. 3-4 (De) pronunțare.

LALO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) vorbire”, „(de) pronunțare”. [< fr. lalo-, it. lalo-, cf. gr. lalein – a vorbi].

LALO-, -LALÍE elem. „vorbire, pronunțare”. (< fr. lalo-, -lalie, cf. gr. lalein, a vorbi)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

LALO- „vorbire, pronunție”. ◊ gr. lalo, ein „a vorbi” > fr. lalo-, germ. id., it. id., engl. id. > rom. lalo-.~patie (v. -patie), s. f., afecțiune patologică a vorbirii; ~plegie (v. -plegie), s. f., paralizie a mușchilor vorbirii.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LALO [laló], Édouard-Victor-Antoine (1823-1892), compozitor francez de origine spaniolă. Unul dintre pionierii reînnoirii muzicii franceze camerale și simfonice, în a doua jumătate a sec. 19. Creație de factură romantică, caracterizată prin melodicitate, claritate, fantezie ritmică și colorit pitoresc (opera „Regele din Ys”, baletul „Namuna”, „Simfonia spaniolă” pentru vioară și orchestră, concerte).

Intrare: Lalo
nume propriu (I3)
  • Lalo
Intrare: lalo
lalo
invariabil (I1)
  • lalo