10 intrări

school Articole pe această temă:

238 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

L, l, s. m. 1. A cincisprezecea literă a alfabetului limbii române. 2. Sunet notat cu această literă (consoană sonantă lichidă laterală dentală). [Pr.: el, le, lî.Pl. și: (1, n.) l-uri]

l smi 1 A cincisprezecea literă a alfabetului românesc. 2 Sunet corespunzător acestei litere, consoană anteropalatală laterală.

L s. m. invar. A cincisprezecea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (consoană sonantă lichidă (3) laterală (2) dentală). [Pr.: le]

L s. m. invar. A paisprezecea literă a alfabetului și sunetul corespunzător; este o consoană laterală, dentală sonoră.

L m. 1. a douăsprezecea literă a alfabetului; 2. cifră romană în valoare de 50.

-l și l-, pron. personal de pers. III sing. m. la ac. (aceĭașĭ origine cu pron. el). Pe el, pe dînsu: du-l, nu-l duce. Cînd nu se poate lega de o vocală, devine îl: îl duc. – Fals ’l.

l m. A doŭă-spre-zecea literă a alfabetuluĭ latin. Ca număr, ĭa însemna 50 și, ca atare, se presupune că se derivă din psi vgr. după ce a trecut pin forma Ψ1.[1]

  1. 1. Nu există posibilitatea de a reda exact semnul pentru această formă. Este o combinație între litera grecească psi și litera L mare. — LauraGellner

CINCIZÉCI num. card. Număr situat în numărătoare între patruzeci și nouă și cincizeci și unu. ◊ (Adjectival) Acum cincizeci de ani. ◊ (Substantivat) Au muncit cincizeci. ◊ (În locul numeralului ordinal) Pagina cincizeci. ◊ (Intră în componența num. adverbial) De cincizeci de ori. ◊ (Precedat de „câte”, intră în componența num. distributiv) Vin câte cincizeci. ♦ (Substantivat) Semn grafic cu care se notează acest număr. [Var.: cinzéci num. card.] – Cinci + zeci.

CINCIZÉCI num. card. Număr situat în numărătoare între patruzeci și nouă și cincizeci și unu. ◊ (Adjectival) Acum cincizeci de ani. ◊ (Substantivat) Au muncit cincizeci. ◊ (În locul numeralului ordinal) Pagina cincizeci. ◊ (Intră în componența num. adverbial) De cincizeci de ori. ◊ (Precedat de „câte”, intră în componența num. distributiv) Vin câte cincizeci. ♦ (Substantivat) Semn grafic cu care se notează acest număr. [Var.: cinzéci num. card.] – Cinci + zeci.

CINZÉCI num. card. v. cincizeci.

CINZÉCI num. card. v. cincizeci.

CORT, corturi, s. n. Adăpost portativ demontabil, făcut din pânză (tare și) impermeabilă, material plastic etc., fixat pe țăruși; tabernacol. ◊ Foaie de cort = bucată de pânză impermeabilă sau de material plastic, croită astfel încât să se poată face din ea un cort. ◊ Expr. A umbla cu cortul = a nu avea locuință stabilă; a hoinări. ♦ Ca la ușa cortului = a) dans popular cu mișcări vioaie, răspândit mai ales în valea Dunării; melodia după care se execută acest dans; b) (indică modul de exprimare sau de comportare al cuiva) grosolan, necuviincios. – Din ngr. kórti.

EL, EA, ei, ele, pron. pers. 3. 1. (Ține locul persoanei despre care se vorbește) El merge. ♦ (Fam.; la sg.) Soț, bărbat; soție, nevastă. 2. (La genitiv, în formele lui, ei, lor, adesea precedat de „al, a, ai, ale”, cu valoare posesivă) Casa lui.Expr. Ai lui sau ai ei = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. Ale lui sau ale ei = a) lucrurile personale ale cuiva; b) capriciile, toanele cuiva. Lasă-l în ale lui! 3. (La dativ, în formele lui, ei, îi, i, lor, le li, cu funcție de complement indirect sau de atribut) Prietenul îi iese înainte. ◊ (În forma i, cu valoare neutră) Dă-i cu bere, dă-i cu vin. 4. (În acuzativ, în formele îl, l, o, îi, i, le, cu funcție de complement direct) Cartea pe care o citesc. ◊ (Precedat de prepoziții, în formele el, ea, ei, ele) Pe el îl caut. ◊ (Precedat de prepoziții, în forma o, cu valoare neutră) Au mai pățit-o și alții. [Pr.: iel, ia, iei, iele] – Lat. illum, illa.

EL, EA, ei, ele, pron. pers. 3. 1. (Ține locul persoanei despre care se vorbește) El merge. ♦ (Fam.; la sg.) Soț, bărbat; soție, nevastă. 2. (La genitiv, în formele lui, ei, lor, adesea precedat de „al, a, ai, ale”, cu valoare posesivă) Casa lui.Expr. Ai lui sau ai ei = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. Ale lui sau ale ei = a) lucrurile personale ale cuiva; b) capriciile, toanele cuiva. Lasă-l în ale lui! 3. (La dativ, în formele lui, ei, îi, i, lor, le li, cu funcție de complement indirect sau de atribut) Prietenul îi iese înainte. ◊ (În forma i, cu valoare neutră) Dă-i cu bere, dă-i cu vin. 4. (În acuzativ, în formele îl, l, o, îi, i, le, cu funcție de complement direct) Cartea pe care o citesc. ◊ (Precedat de prepoziții, în formele el, ea, ei, ele) Pe el îl caut. ◊ (Precedat de prepoziții, în forma o, cu valoare neutră) Au mai pățit-o și alții. [Pr.: iel, ia, iei, iele] – Lat. illum, illa.

LA1 prep. A. I. (Introduce complemente circumstanțiale de loc sau atribute care arată locul) 1. (Complementul indică direcția sau ținta unei mișcări, a unei acțiuni) S-a dus la el. 2. (Complementul indică limita în spațiu) Apa i-a ajuns la umeri. 3. (Complementul indică distanța) Cade la doi metri de casă. 4. (Complementul indică locul, poziția unde are loc o acțiune, o stare) Locuiește la munte. ♦ (Atributul indică poziția) Han la drumul mare. II. (Introduce un complement circumstanțial de timp) 1. (Complementul indică perioada, momentul, ocazia în prezent, trecut sau viitor) Plecăm la începutul primăverii.Expr. La mulți ani! = (ca urare făcută cuiva, de obicei cu prilejul aniversării zilei de naștere) îți doresc să trăiești încă mulți ani! 2. (Complementul indică periodicitatea) Festivalul are loc o dată la doi ani. III. (Introduce un complement circumstanțial de scop) S-a dus la vânătoare.Loc. adv. (Pop. și fam.) La ce? = în ce scop? ce rost are? IV. (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Tresărea la orice zgomot. V. (Introduce un complement circumstanțial de mod) Caii aleargă la galop. Expr. La preț (sau la prețul) de... = cu prețul, contra prețului; în schimbul prețului... ♦ (Complementul indică măsura) Mătasea se vinde la metru. VI. (Introduce un complement circumstanțial instrumental) Cântă la pian. VII. (Introduce un complement circumstanțial de relație) Este rău la suflet. ◊ (În legătură cu verbul „ a împărți”) Întreg (5). VIII. (Introduce un complement indirect) Nu răspunzi la întrebări. IX. 1. (Cu valoare de num. nehot., exprimă o cantitate mare) Bea la apă. 2. (Adverbial) Cam, aproximativ, circa. Erau la 30 de oameni. B. (În prepoziții compuse) I. De la. 1. (Introduce un complement circumstanțial de loc care indică punctul de plecare al unei acțiuni în spațiu) Coboară de la munte. 2. (Introduce un complement circumstanțial de timp care indică punctul de plecare al unei acțiuni în timp) Doarme de la prânz.Loc. adv. De la o vreme = începând cu un moment dat, după un timp, într-un târziu. 3. (Introduce un complement circumstanțial de mod; în loc. adj.) De la sine = fără ajutorul sau intervenția nimănui. 4. (Introduce un complement indirect) De la cine ai primit scrisoarea? 5. (Introduce un atribut care indică locul existenței, proveniența sau apartenența) Flori de la munte. Degetele de la mână. 6. (Introduce un atribut care indică timpul) Ședința de la ora 12. II. Pe la. (Dă o nuanță de aproximație). 1. (Introduce un complement circumstanțial de loc) Vino pe la noi. 2. (Introduce un complement circumstanțial de timp) Pleacă pe la amiază. III. Până la. 1. (Introduce un complement circumstanțial de timp) Așteaptă până la vară. 2. (Introduce un complement circumstanțial de loc) Îl conduce până la ușă. 3. (Introduce un complement circumstanțial de mod) Îi chinuiește până la exasperare.Expr. Până la unul = absolut toți. – Lat. illac.

LÍTRU, litri, s. m. 1. Unitate de măsură pentru capacități, egală cu volumul ocupat de un kilogram de apă pură la temperatura de plus patru grade Celsius și la presiunea de o atmosferă. 2. Vas care are această capacitate. 3. Cantitate de lichid egală cu un litru (1). – Din fr. litre.

LÍTRU, litri, s. m. 1. Unitate de măsură pentru capacități, egală cu volumul ocupat de un kilogram de apă pură la temperatura de plus patru grade Celsius și la presiunea de o atmosferă. 2. Vas care are această capacitate. 3. Cantitate de lichid egală cu un litru (1). – Din fr. litre.

TOÁCĂ, toace, s. f. 1. Placă de lemn sau de metal pe care se bate ritmic cu unul sau cu două ciocănele, pentru a anunța începerea serviciului religios sau anumite momente ale lui la biserică sau la mănăstire; p. ext. sunetul produs de această bătaie. ◊ Expr. Uscat (ca o) toacă (sau ca toaca) = foarte slab. A ști și toaca în (sau din) cer = a ști multe lucruri; a face pe atotștiutorul, pe înțeleptul. (Pop.) Ucigă-l toaca = a) (în imprecații) lua-l-ar dracul!; b) diavolul, dracul. ♦ Placă de metal în care se bate pentru a da anumite semnale pe șantiere, în ateliere etc. 2. (Pop.) Timp al zilei, după răsăritul Soarelui sau înainte de apus, când se oficiază liturghia sau vecernia la biserică. 3. (Art.) Numele popular al constelației Pegas.- Din toca (derivat regresiv).

cincizéci [At: COD. VOR. 18/5 / V: cinzéci / A: (rar) cinci~ / E: cinci + zeci] 1 nc Număr situat între patruzeci și nouă și cincizeci și unu. 2 sm Semn grafic cu care se notează acest număr. 3 sn (Înv; îs) Ziua ~lor Rusalii. 4 sfa (Înv; îf ~cea) Grup format din 50 de persoane.

el, ea ppr [At: (a. 1521) HURMUZACHI XI, 834 / P și: iel, ia / Pl: ei, ele / E: ml illum, illa] 1-2 Înlocuiește persoana (sau obiectul) despre care se vorbește. 3 (La nominativ) Înlocuiește numele subiectului propoziției, marcând adesea insistența. 4 (Pfm) Soț. 5 (Pfm; îf ea) Soție. 6 (Pop; îf el; euf) Dracul. 7 (Reg; îf el; euf) Șezut. 8 (La genitiv; îf lui, ei, lor; precedat de articolul „al”, „a”, „ai”, „ale”) Înlocuiește numele posesorului. 9 (Pfm; în legătură cu verbe ca „a rămâne”, „a fi” etc.; îe) Pe-a lui (sau pe-a ei, pe-a lor) După dorința persoanei despre care se vorbește. 10 (Îae) După părerea persoanei despre care se vorbește. 11-13 (Îs) Ai lui (sau ai ei) Persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de persoana despre care se vorbește. 14 (Îs) Ale lui (sau ale ei; sau ale lor) Proprietate a cuiva. 15 (Îas) Preocupările cuiva. 16 (Îas) Obiceiurile cuiva. 17 (Îas) Părerile cuiva. 18-19 (Îas) Capriciile sau toanele cuiva. 20 (La genitiv) Indică posesia. 21 (La genitiv) Indică apartenența. 22 (La genitiv) Indică o valoare partitivă. 23 (Îs) Domnia lui (ori domnia ei sau domniile lor) Si: domnie. 24-25 (La dativ; îf lui, ei, îi, i, lor, le, li) Indică persoana în favoarea sau în detrimentul căreia se realizează o acțiune. 26-27 (La dativ) Înlocuiește numele obiect indirect, arătând persoana (sau obiectul) despre care se vorbește. 28-29 (La acuzativ; îf îl, l-, a, îi, i, le) Înlocuiește numele obiectului direct, indicând persoana (sau obiectul) despre care se vorbește. 30-31 (Îlav) Ei între (ori, reg, ei în de) ei (sau ei în de eiși, sau, reg, ele în de ele) Între ai (sau ale) lor. 32 (Reg; îlav) Ca pe el (sau pe ea, pe ei, pe ele) Așa cum trebuie. 33 (Reg; îlav) Foarte tare. 34 (Pfm; îe) Fie la el (sau la ea, sau la ei) acolo Ducă-se pe pustiu Cf pustiu. corectată

la1 pp [At: COD. VOR.2 20v/10 / E: ml illac] 1 Exprimă direcția unei mișcări, a unei acțiuni A luat-o la dreapta Si: către, spre. 2 Precizează punctul de destinație al unei mișcări, al unei acțiuni S-a dus la el. 3-4 Cu elipsa verbului, poate exprima (un îndemn sau) o poruncă La drum! La stânga! 5 Precizează limita în spațiu Apa i-a ajuns la umeri. 6 (Precedat de verbele „a rămâne”, „a reduce” sau „a ajunge”) Exprimă o limită abstractă, conceptuală A reduce la absurd. 7-8 (Mat; îs) A aduna ~, a împărți ~ Precizează valoarea (căreia i se adaugă un număr sau) la care se împarte un număr Adunăm trei la patru. 9 Arată distanța Stă la trei metri de el. 10 Arată poziția Han la răscruce. 11 Exprimă locul unde se găsește ceva, unde are loc o acțiune Locuiește la munte. 12 Precizează obiectul la care se atașează ceva Înhamă caii la căruță. 13 Arată sursa de căldură S-a încălzit la sobă. 14 Precizează un reper temporal Plecăm la ora cinci. 15 Circumscrie un interval temporal La șapte zile a născut. 16 Arată periodicitatea unei repetări O dată la patru ani. 17 Exprimă scopul unei acțiuni S-a dus la vânătoare. 18 (Îlav) ~ ce? În ce scop? 19 Exprimă cauza unei acțiuni Tresărea la orice zgomot. 20 Precizează modalitatea de desfășurare a acțiunii Aleargă la galop. 21 (Îe) ~ preț(ul) de... În schimbul prețului de... 22 Exprimă unitatea de măsură Se vinde la kilogram. 23 Exprimă un raport între două mărimi proporționale Mergea cu 160 km la oră. 24 Arată instrumentul Cântă la pian. 25 Exprimă relația între o calificare și realitatea la care se referă E rău la suflet. 26 (Pop; înlocuind genitivul) Arată posesia În casă la om. 27 (Pfm; înlocuind genitivul) Exprimă referința la beneficiarul unei acțiuni Împărțea bomboane la copii. 28 Arată o cantitate foarte mare, nedeterminată din ceva A făcut la plăcinte... 29 Exprimă aproximația Erau (ca) la 30 de oameni. 30- 31 (Îc) De ~ Precizează (spațial sau) temporal punctul de plecare al unei acțiuni Doarme de la prânz. 32 (Îac) Exprimă proveniența Flori de la munte. 33 (Îac) Precizează apartenența unui element la un întreg Scârțâie cumpăna de la fântână. 34 (Îac) Precizează exact momentul Ședința de la ora 12. 35 (Îlav) De ~ o vreme Începând cu un moment dat. 36-37 (Îc) Pe ~ Exprimă aproximația (spațială sau) temporală Vine pe la prânz. 38-39 (Îc) Până ~ Exprimă punctul de reper final (spațial sau) temporal Așteaptă până la vară. 40 Exprimă o limită abstractă Îl chinuie până la exasperare. 41 (Îlav) Până ~ unul Absolut toți. 42 (Îvp; îe) A fî de credință ~ cineva A avea credit, trecere la cineva. 43-44 (Pfm; îe; îlav) (A fi) floare ~ ureche (Este) foarte ușor de realizat. 45-46 (Pfm; îae; îlav) (Este) fără importanță. 47 (Îe) A ura ~ mulți ani! A dori cuiva să trăiască încă mulți ani. 48 (Îlav) ~ anul (sau ~ vară, ~ noapte etc.) În cursul unui interval de timp precizat, situat în viitor. 49 (Pfm; îlav) ~ Paștele cailor (sau ~ sfântul așteaptă, ~ moșii ăi verzi sau ~ anul și ~ mulți ani) Niciodată. 50 (Urmat de precizarea unității temporale) Aproximează distanța pe baza intervalului temporal în care se desfășoară deplasarea La două ore de București. 51 (Îlav) De ~ sine Fără nici o intervenție externă.

litru sn [At: HELIADE, A. 58/11 / V: (reg) ~tară sf, ~tăr, ~tără sf, ~ter, ~ră sf / Pl: ~ri și (îrg) ~uri, ~re / E: fr litre] 1 Unitate de măsură pentru capacități, egală cu volumul ocupat de un kilogram de apă pură la temperatura de + 4° C și la presiunea de o atmosferă. 2 (Udp „de”) Cantitate de lichid egală cu un litru (1). 3-4 (Pex) (Conținut al unui) vas care are această capacitate.

miza vt(a) [At: ȘĂINEANU, D. U. / Pzi: ~zez / E: fr miser] 1 A depune ca miză1. 2 A juca pe... 3 (Fig) A se bizui pe...

mugitor, ~oare a [At: CANTEMIR, IST. 89 / V: (înv) ~iu, ~găt~ / Pl: ~i, ~oare / E: mugi + -tor] 1 (D. unele animale) Care mugește (1). 2 (Pan; d. elemente ale naturii) Care mugește (5). 3 (Pan; d. instrumente muzicale) Care mugește (6).

arată toate definițiile

Intrare: l
  • pronunție: el, le, lî
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • l
  • l-ul
  • l-u‑
plural
  • l-uri
  • l-urile
genitiv-dativ singular
  • l
  • l-ului
plural
  • l-uri
  • l-urilor
vocativ singular
plural
Intrare: ca-la-ușa-cortului
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ca-la-ușa-cortului
  • ca-la-ușa-cortului
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
Intrare: cincizeci
cincizeci numeral cardinal
  • silabație: cinci-zeci info
  • pronunție: cincizeci, cinzeci
invariabil (I1)
Surse flexiune: DOR
  • cincizeci
invariabil (I1)
  • cinzeci
L simbol
  • pronunție: el, le, lî
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • L
Intrare: de la
compus
  • de la
prepoziție (I12)
  • dela
Intrare: el
  • pronunție: iel, ia, iei, iele
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P56)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • el
  • îl
  • ‑l
  • ea
  • o
plural
  • ei
  • i
  • îi
  • ‑i
  • ele
  • le
genitiv-dativ singular
  • lui
  • i
  • îi
  • ‑i
  • ei
  • i
  • îi
  • ‑i
plural
  • lor
  • le
  • li
  • lor
  • le
  • li
Intrare: la (prep.)
la3 (prep.) prepoziție
prepoziție (I12)
  • la
  • l‑
Intrare: la o parte
compus
  • la o parte
laoparte adverb
adverb (I8)
  • laoparte
Intrare: litru
  • silabație: li-tru info
substantiv masculin (M62)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • litru
  • litrul
  • litru‑
plural
  • litri
  • litrii
genitiv-dativ singular
  • litru
  • litrului
plural
  • litri
  • litrilor
vocativ singular
plural
  • pronunție: el, le, lî
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • l
  • l-ul
  • l-u‑
plural
  • l-uri
  • l-urile
genitiv-dativ singular
  • l
  • l-ului
plural
  • l-uri
  • l-urilor
vocativ singular
plural
Intrare: ucigă-l-crucea
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ucigă-l-crucea
  • ucigă-l-crucea
plural
genitiv-dativ singular
  • ucigă-l-crucea
  • ucigă-l-crucea
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ucigă-l-tămâia
  • ucigă-l-tămâia
plural
genitiv-dativ singular
  • ucigă-l-tămâia
  • ucigă-l-tămâia
plural
vocativ singular
plural
Intrare: ucigă-l-toaca
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ucigă-l-toaca
  • ucigă-l-toaca
plural
genitiv-dativ singular
  • ucigă-l-toaca
  • ucigă-l-toaca
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ca-la-ușa-cortului

  • 1. Numele unui dans popular, mai ales de pe valea Dunării, cu mișcare vioaie; melodia după care se execută acest dans.
    surse: DEX '09 Sinonime DLRLC sinonime: zoralie attach_file un exemplu
    exemple
    • Uf! am jucat fără voie ca-la-ușa-cortului, la bătrînețe. Sîntem vrăjiți. ALECSANDRI, T. I 419.
      surse: DLRLC
  • 2. Calificativ dat unui mod grosolan și necuviincios de exprimare și de comportare al cuiva.
    surse: DEX '09 sinonime: grosolan necuviincios

etimologie:

cincizeci cinzeci L

  • 1. Număr situat în numărătoare între patruzeci și nouă și cincizeci și unu.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 4 exemple
    exemple
    • Patruzeci și cu zece fac cincizeci.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • (și) adjectival Acum cincizeci de ani.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • (și) adjectival Actorii de acum cincizeci de ani reveneau să-și joace rolurile. ANGHEL, PR. 119.
      surse: DLRLC
    • (și) substantivat Au muncit cincizeci.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.1. Este folosit în locul numeralului ordinal.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: cincizecilea attach_file un exemplu
      exemple
      • Pagina cincizeci.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.2. Intră în componența numeralului adverbial.
      surse: DEX '09 DEX '98 attach_file un exemplu
      exemple
      • De cincizeci de ori.
        surse: DEX '09
    • 1.3. Precedat de „câte”, intră în componența numeralului distributiv.
      surse: DEX '09 DEX '98 attach_file un exemplu
      exemple
      • Vin câte cincizeci.
        surse: DEX '09
    • 1.4. (și) substantivat Semn grafic cu care se notează acest număr.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.5. substantiv Cifra 50 sau L.
      surse: NODEX
  • 2. Obiect marcat cu cifra dată.
    surse: NODEX

etimologie:

  • Cinci + zeci
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX

el, ea

  • 1. Folosit pentru persoana a 3-a, ține locul persoanei despre care se vorbește.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 5 exemple
    exemple
    • El merge.
      surse: DEX '09
    • De-acum, de-acum ei sînt scăpați. COȘBUC, P. I 110.
      surse: DLRLC
    • Din cărți de joc, din hîrtioare, Ea-și face parcuri și palate. VLAHUȚĂ, O. A. 47.
      surse: DLRLC
    • De nu era el, te mîncam fript. ISPIRESCU, L. 5.
      surse: DLRLC
    • Ea își aruncă fără voie ochii asupra ciocoiului. FILIMON, C. 89.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Marchează o opoziție.
      exemple
      • Eu știu munții, dar mai bine Mă știu ei întregi pe mine! COȘBUC, P. II 169.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Urmează după predicat, cu valoare afectivă de întărire, repetând subiectul exprimat printr-un substantiv.
      exemple
      • Plopii! mă cunosc ei bine! COȘBUC, P. I 261.
        surse: DLRLC
      • Și-a da el spinul peste om vrodată. CREANGĂ, P. 227.
        surse: DLRLC
      • Las’ c-o veni ea vara. BIBICESCU, P. P. 166.
        surse: DLRLC
      • (Uneori fără acordul genului) Mi-a spus el baba și, drept să-ți spun, tare mi-o venit rău. CONTEMPORANUL, VII 495.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. Uneori este folosit pe lângă un verb sau o construcție impersonală.
        exemple
        • După vreme rea, a fi el vreodată și senin. CREANGĂ, P. 235.
          surse: DLRLC
  • 2. La genitiv, în formele lui, ei, lor, adesea precedat de „al, a, ai, ale”, are valoare posesivă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 6 exemple
    exemple
    • Casa lui.
      surse: DEX '09
    • Poveștile isprăvilor lui încă nu mi le-a spus. SADOVEANU, V. F. 17.
      surse: DLRLC
    • Căprioarele, ciutele, țapii și cerbii ies în poieni ca într-o domnie a lor. SADOVEANU, V. F. 17.
      surse: DLRLC
    • Și încîlcit e părul lui negru. EMINESCU, O. I 88.
      surse: DLRLC
    • El vede de departe pe mîndra lui Marie. EMINESCU, O. I 97.
      surse: DLRLC
    • Lîngă trupul iubitei ei surioare. CONACHI, P. 87.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie Ai lui sau ai ei = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.2. expresie Ale lui sau ale ei = lucrurile personale ale cuiva.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Se îmbracă și se înarmează Ivan cu toate ale lui. CREANGĂ, P. 304.
        surse: DLRLC
    • 2.3. expresie Ale lui sau ale ei = capriciile, toanele cuiva.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Lasă-l în ale lui!.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 3. La dativ, în formele lui, ei, îi, i, lor, le li, are funcție de complement indirect sau de atribut.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 10 exemple
    exemple
    • Prietenul îi iese înainte.
      surse: DEX '09
    • Murgulețul e adăpat. Toma i-a grămădit în iesle un braț de fîn. SADOVEANU, V. F. 36.
      surse: DLRLC
    • Căprarul vechi îi iese-n prag. COȘBUC, P. I 100.
      surse: DLRLC
    • De Radu-i este mai cu grabă, Că Radu-i este cel mai drag. COȘBUC, P. I 100.
      surse: DLRLC
    • E o căsuță puțintică și scundă; îi ajungem cu palma la streșină. SADOVEANU, V. F. 39.
      surse: DLRLC
    • Nevasta i-a murit. COȘBUC, P. I 229.
      surse: DLRLC
    • Barba-n pămînt i-ajunge. EMINESCU, O. I 99.
      surse: DLRLC
    • Ea-nlănțuiește gîtu-i. EMINESCU, O. I 95.
      surse: DLRLC
    • Dar ochii-i ard în friguri. EMINESCU, O. I 96.
      surse: DLRLC
    • (În forma i, cu valoare neutră) Pe urmă dă-i cu bere, dă-i cu vin, dă-i cu vin, dă-i cu bere... A făcut cinste d. Nae. CARAGIALE, O. I 119.
      surse: DLRLC
  • 4. În acuzativ, în formele îl, l, o, îi, i, le, are funcție de complement direct.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 6 exemple
    exemple
    • Cartea pe care o citesc.
      surse: DEX '09
    • Fiecare cotlon pe care-l cercetam adăugea retragerii mele distanțe incomensurabile. SADOVEANU, V. F. 18.
      surse: DLRLC
    • Cînd am văzut că a apucat-o [pe junincă]... m-am dus asupra lui cu bîta. SADOVEANU, V. F. 27.
      surse: DLRLC
    • Se coborî în grădină ca să-și răcorească pieptul de flacăra ce-l ardea. FILIMON,, C. 67.
      surse: DLRLC
    • Precedat de prepoziții, în formele el, ea, ei, ele.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Pe el îl caut.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • S-a pus între el și noi depărtarea și lenea soarelui. SADOVEANU, V. F. 26.
        surse: DLRLC
      • Fata s-a-ndrăgit de el. COȘBUC, P. I 54.
        surse: DLRLC
      • Mult era frumos și bine aici, în fața valurilor ce se tăvăleau, greoaie, spre șesul depărtat. Venea cu ele și o adiere primăvăratică. SLAVICI, O. II 11.
        surse: DLRLC
    • Precedat de prepoziții, în forma o, cu valoare neutră:
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Au mai pățit-o și alții. NEGRUZZI, S. I 69.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • Cînd era de făcut ceva treabă, o cam răream de pe-acasă. CREANGĂ, A. 70.
        surse: DLRLC
      • Pune mîna pe iapă... și tunde-o. CREANGĂ, P. 47.
        surse: DLRLC

etimologie:

l

  • 1. substantiv masculin invariabil substantiv neutru A cincisprezecea literă a alfabetului limbii române.
    surse: DEX '09 DE
    • diferențiere A paisprezecea literă a alfabetului.
      surse: DLRLC
    • comentariu Numerotarea din DLRLC și DLRM este diferită de cea actuală, la vremea respectivă nefiind luate în considerație literele Â, Q, Y (nerepertoriate) și W (menționată dar fără a fi considerată literă „a alfabetului”).
  • 2. substantiv masculin invariabil Sunet notat cu această literă (consoană sonantă lichidă laterală dentală).
    surse: DEX '09 DLRLC DE
  • 3. substantiv masculin invariabil (Sub forma L) Cifră romană cu valoarea 50.
    surse: DE
  • 4. substantiv masculin invariabil medicină (Sub forma L) Abreviere pentru vertebră lombară sau rădăcină nervoasă lombară, urmată de număr.
    surse: DE
  • 5. substantiv masculin invariabil Formă neaccentuată (scurtă) de acuzativ a pronumelui personal el.
    surse: DE
  • 6. substantiv masculin invariabil (Sub forma L) Simbol pentru liră (1.).
    surse: DE
  • 7. metrologie (Sub forma l) Simbol pentru litru.
    surse: DE
  • 8. (Sub forma £) Simbol pentru liră sterlină.
    surse: DE

etimologie:

la (prep.)

  • 1. Introduce complemente circumstanțiale de loc sau atribute care arată locul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Complementul indică direcția sau ținta unei mișcări, a unei acțiuni.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 5 exemple
      exemple
      • S-a dus la el.
        surse: DEX '09
      • Moș Petrache avea o manta de aba roșie de ploaie și tocmai venea la noi cu dînsa-n spete, fiindcă ploua. HOGAȘ, DR. II 148.
        surse: DLRLC
      • Pasărea... la ceruri zboară. ALECSANDRI, P. I 139.
        surse: DLRLC
      • Se întoarseră la locul luptei. BĂLCESCU, O. II 258.
        surse: DLRLC
      • De-ar fi noaptea ca ziua Aș trece la Moldova. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 141.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. După verbe ca «a privi»:
        exemple
        • Înfricoșată, își arunca ochii cu speranță la doctor. BART, E. 387.
          surse: DLRLC
        • Se uita galeș la dînsul. ISPIRESCU, L. 34.
          surse: DLRLC
    • 1.2. Complementul indică limita în spațiu.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Apa i-a ajuns la umeri.
        surse: DEX '09
      • Păru-i ajunge la călcîie. EMINESCU, O. I 95.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. Complementul arată limita unei acțiuni.
        exemple
        • Crîncene gloate... Cu inima iască și cuțitul la oase. DEȘLIU, G. 23.
          surse: DLRLC
        • Și le zicea el, versurile acestea, într-un anumit fel, de te-ajungea la inimă. SADOVEANU, O. II 6.
          surse: DLRLC
    • 1.3. Complementul indică distanța.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Cade la doi metri de casă.
        surse: DEX '09
      • La un pas de el, văzu un soldat mort. CAMILAR, N. I 58.
        surse: DLRLC
    • 1.4. Complementul indică locul, poziția unde are loc o acțiune, o stare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 7 exemple
      exemple
      • Locuiește la munte.
        surse: DEX '09
      • Nu mai știa ce are la casa lui. CREANGĂ, P. 153.
        surse: DLRLC
      • Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vro limbă... La pămînt dormea ținîndu-și căpătîi mîna cea dreaptă. EMINESCU, O. I 142.
        surse: DLRLC
      • O privea stînd la capul ei. NEGRUZZI, S. I 60.
        surse: DLRLC
      • învechit popular (Înaintea numelor de țări, azi înlocuit prin «în») La Moldova cea frumoasă Viața-i dulce și voioasă! ALECSANDRI, O. 100.
        surse: DLRLC
      • Albinele și-au început dulce zumzet la copacii timpurii. SADOVEANU, O. VI 399.
        surse: DLRLC
      • La teatru se făcea o pregătire neobișnuită: toți lucrau cu tragere de inimă. DEMETRESCU, O. 130.
        surse: DLRLC
      • 1.4.1. Atributul indică poziția.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
        exemple
        • Han la drumul mare.
          surse: DEX '09
        • Casa este așezată la drum.
          surse: DLRLC
        • În față, cu ferestrele la stradă, e salonul de primire. VLAHUȚĂ, O. A. III 5.
          surse: DLRLC
      • 1.4.2. Complementul arată în același timp și obiectul unei acțiuni.
        exemple
        • Seceră la grâu.
          surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 1.9. locuțiune adverbială La rând.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
  • 2. Introduce un complement circumstanțial de timp.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.1. Complementul indică perioada, momentul, ocazia în prezent, trecut sau viitor.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 13 exemple
      exemple
      • Plecăm la începutul primăverii.
        surse: DEX '09
      • A doua zi, sîmbătă, plecară la răsăritul soarelui, învăliți în cojoace. SADOVEANU, B. 68.
        surse: DLRLC
      • Fost-ai și d-ta la tinerețe, nu zic. CREANGĂ, P. 230.
        surse: DLRLC
      • Mai lungă-mi pare calea acum la-ntors acasă. ALECSANDRI, P. III 445.
        surse: DLRLC
      • Văduvă de doi bărbați la 21 de ani. NEGRUZZI, S. I 57.
        surse: DLRLC
      • Adună la tinerețe ca să ai la bătrânețe.
        surse: DLRLC
      • învechit popular (Cu complementul «ceasul» sau «ziua») Mulțumesc... că nu m-a lăsat să pier la ceasul nașterii. ISPIRESCU, L. 56.
        surse: DLRLC
      • La ziua judecății... iar ne vom întîlni. NEGRUZZI, S. I 29.
        surse: DLRLC
      • Ba s-a însura la toamnă, ba la iarnă... ba la vară, ba iar la toamnă. CREANGĂ, P. 141.
        surse: DLRLC
      • La noapte iar or veni după dînsul. SBIERA, P. 266.
        surse: DLRLC
      • Și la anul să trăiți. ALECSANDRI, P. P. 391.
        surse: DLRLC
      • E mai bine acum un ou decît la anul un bou. NEGRUZZI, S. I 248.
        surse: DLRLC
      • Da la noapte ce să faci? BIBICESCU, P. P. 182.
        surse: DLRLC
      • 2.1.1. locuțiune adverbială La ziuă = când se crapă de ziuă; când se face ziuă.
        exemple
        • Mâine la ziuă pornim.
          surse: DLRLC
      • 2.1.2. expresie La mulți ani! = (ca urare făcută cuiva, de obicei cu prilejul aniversării zilei de naștere) îți doresc să trăiești încă mulți ani!
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • La mulți ani cu sănătate! TEODORESCU, P. P. 17.
          surse: DLRLC
    • 2.2. Complementul indică periodicitatea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 6 exemple
      exemple
      • Festivalul are loc o dată la doi ani.
        surse: DEX '09
      • Se ducea... la luna, la săptămîna, ca să vadă grîul de-i copt. ȘEZ. III 242.
        surse: DLRLC
      • Și apoi, mergînd la luna, La luna, la săptămîna, Să vedem cum ne dă mîna. TEODORESCU, P. P. 139.
        surse: DLRLC
      • Frunzele moarte se desprindeau la fiecare pas. C. PETRESCU, S. 169.
        surse: DLRLC
      • De la Scarlat nu știam nimic, fiindcă el scrie o dată la o lună. C. PETRESCU, Î. II 235.
        surse: DLRLC
      • Găsește din întîmplare cîte o piatră de aceste picată de pe cerb, cînd se scutură el la șepte ani o dată. CREANGĂ, P. 218.
        surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 2.7. expresie La câte ceasuri? = la ce oră?
      surse: DLRLC
  • 3. Introduce un complement circumstanțial de scop.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • S-a dus la vânătoare.
      surse: DEX '09
    • Icoană-ntr-un altar s-o pui La închinat. COȘBUC, P. I 53.
      surse: DLRLC
    • Cine-i tînăr și voinic Mere noaptea la cîștig. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 286.
      surse: DLRLC
    • 3.1. locuțiune adverbială popular familiar La ce? = în ce scop? ce rost are?
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Ar fi vrut grozav să-l întrebe la ce i-a intrat în ogradă, însă n-ar fi stat frumos să i-o zică de la obraz. CAMILAR, TEM. 29.
        surse: DLRLC
      • La ce-ți trebuie s-o știi? EMINESCU, N. 18.
        surse: DLRLC
  • 4. (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: pentru attach_file 2 exemple
    exemple
    • Tresărea la orice zgomot.
      surse: DEX '09
    • La cea mai mică greșeală dregătorească, la cea mai mică plîngere ce i se arăta, capul vinovatului se spînzura în poarta curții, cu o țidulă vestitoare greșealei lui. NEGRUZZI, S. I 143.
      surse: DLRLC
    • 4.1. Sub acțiunea, în prezența.
      exemple
      • Teaca neagră, ferecată în alamă și înflorită cu argint a săbiei încovoiate sclipea la soarele verii. SADOVEANU, O. I 480.
        surse: DLRLC
      • Albele-i cosițe strălucesc la lună. BOLINTINEANU, O. 106.
        surse: DLRLC
  • 5. Introduce un complement circumstanțial de mod.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Caii aleargă la galop.
      surse: DEX '09
    • Judecă-mă la dreptate. MARIAN, S. 57.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 5.2. expresie A fi (sau a se avea, a fi certat) la cuțite (cu cineva).
      surse: DLRLC
    • 5.3. expresie La preț (sau la prețul) de... = cu prețul, contra prețului; în schimbul prețului...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Am vândut merele la prețul de cinci lei kilogramul.
        surse: DLRLC
    • 5.4. Complementul indică măsura.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Mătasea se vinde la metru.
        surse: DEX '09
      • Ziarele vechi se vând la kilogram.
        surse: DLRLC
  • 6. Introduce un complement circumstanțial instrumental.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Cântă la pian.
      surse: DEX '09
    • Text scris la mașină.
      surse: DLRLC
  • 7. Introduce un complement circumstanțial de relație.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 5 exemple
    exemple
    • Este rău la suflet.
      surse: DEX '09
    • Adună pasările cele mai agere la zbor. ISPIRESCU, L. 75.
      surse: DLRLC
    • De trup ești mărunțel, nu-i vorbă, dar la fire ești mare. CREANGĂ, P. 150.
      surse: DLRLC
    • Străin la vorbă și la port Lucești fără de viață. EMINESCU, O. I 171.
      surse: DLRLC
    • Amîndoi ne potrivim... și la ochi și la uitat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 49.
      surse: DLRLC
  • 8. Introduce un complement indirect.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 7 exemple
    exemple
    • Nu răspunzi la întrebări.
      surse: DEX '09
    • Cît mac e prin livezi Atîția ani la miri urez. COȘBUC, P. I 59.
      surse: DLRLC
    • A mea viață la zeii tăi se-nchină. EMINESCU, O. I 93.
      surse: DLRLC
    • Iar la cea măicuță Să nu spui, drăguță, Că la nunta mea A căzut o stea. ALECSANDRI, P. P. 3.
      surse: DLRLC
    • Să dea la boi de mîncare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 514.
      surse: DLRLC
    • Cînd mă gîndesc la locul nașterii mele, la casa părintească... parcă-mi saltă și acuma inima de bucurie. CREANGĂ, A. 33.
      surse: DLRLC
    • Și privind păienjenișul din tavan, de pe pilaștri, Ascultam pe craiul Ramses și visam la ochi albaștri. EMINESCU, O. I 140.
      surse: DLRLC
  • 9. Cu valoare de numeral nehotărât, exprimă o cantitate mare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 7 exemple
    exemple
    • Bea la apă.
      surse: DEX '09
    • S-a adunat la lume, de nu te mai puteai mișca.
      surse: DLRLC
    • Mînca calul la jar mai pogan de cum ar mînca alții ovăz. RETEGANUL, P. II 10.
      surse: DLRLC
    • Spărgea la alune pe nicovală. ISPIRESCU, L. 92.
      surse: DLRLC
    • Și mănîncă fata la plăcinte și mănîncă, hăt, bine. CREANGĂ, P. 290.
      surse: DLRLC
    • Ei tăia la turci, tăia Pîn’ce bine ostenea. ALKECSANDRI, P. P. 146.
      surse: DLRLC
    • Croiește la minciuni. NEGRUZZI, S. II 203.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • Erau la 30 de oameni.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Eram amîndoi oameni la 40 de ani. SAHIA, U.R.S.S. 217.
      surse: DLRLC
    • Erau la opt mii de voinici. ISPIRESCU, M. V. 20.
      surse: DLRLC
    • Un teanc de testemele, în care erau la nouă puduri. CONTEMPORANUL, III 824.
      surse: DLRLC
    • Cîți să fi fost?... – Păi, la vreo două sute. PAS, Z. IV 265.
      surse: DLRLC
    • Nu făcu ca la o sută de pași și iată că dete peste un tăune. ISPIRESCU, L. 44.
      surse: DLRLC
  • 11. În prepoziții compuse:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 11.1. De la.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • 11.1.1. Introduce un complement circumstanțial de loc care indică punctul de plecare al unei acțiuni în spațiu.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 5 exemple
        exemple
        • Coboară de la munte.
          surse: DEX '09
        • Nu vine nici un băiat de la oraș. STANCU, D. 41.
          surse: DLRLC
        • De sus, de la postul de observație al ferestrei, Tina Diaconu a urmărit din primele săptămîni mișcările. C. PETRESCU, A. 312.
          surse: DLRLC
        • Începea să-și scoată de la brîu săbiile lucitoare care sclipeau sub lumina soarelui. SAHIA, N. 66.
          surse: DLRLC
        • Mingea trecea de la un jucător la altul.
          surse: DLRLC
      • 11.1.2. Introduce un complement circumstanțial de timp care indică punctul de plecare al unei acțiuni în timp.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
        exemple
        • Doarme de la prânz.
          surse: DEX '09
        • De la adormirea bătrînului Ștefan-voievod, părintele Moldovei, trecuseră șaptezeci și doi de ani. SADOVEANU, N. P. 5.
          surse: DLRLC
        • 11.1.2.1. locuțiune adverbială De la o vreme = începând cu un moment dat, după un timp, într-un târziu.
          surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
          exemple
          • Toată ziua am stat de capul tatei să-mi facă și mie un buhai; ori de nu, batîr un harapnic. – Doamne, ce harapnic ți-oi da eu, zise tata de la o vreme. CREANGĂ, A. 41.
            surse: DLRLC
          • Și mergînd tot cum s-a dus, de la o vreme ajunge la împărăție. CREANGĂ, P. 216.
            surse: DLRLC
          • Am mers de la răsăritul până la apusul soarelui.
            surse: DLRLC
      • 11.1.3. Introduce un complement circumstanțial de mod; în locuțiune adjectivală.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • 11.1.3.1. locuțiune adjectivală De la sine = fără ajutorul sau intervenția nimănui.
          surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
          exemple
          • Națiunea simte că poate face astăzi de la sine mai mult decît ceea ce se vedeau siliți a face părinții noștri. ODOBESCU, S. III 435.
            surse: DLRLC
      • 11.1.4. Introduce un complement indirect.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 6 exemple
        exemple
        • De la cine ai primit scrisoarea?
          surse: DEX '09
        • Hatmanii au prubuluit și domniile lor vremea și au aflat de la gîște cum că se schimbă. SADOVEANU, N. P. 311.
          surse: DLRLC
        • Sînge din sîngele ei și carne din carnea ei am împrumutat; și a vorbi de la dînsa am învățat. CREANGĂ, A. 35.
          surse: DLRLC
        • Condeiu-n mînă tu mi-l pui cu silă. De la oricine-un snop de paie seceri. EMINESCU, O. IV 333.
          surse: DLRLC
        • De la puterea otomană să nu așteptați nimic mai mult decît înjosire, decît umilire. ODOBESCU, S. III 432.
          surse: DLRLC
        • Nu ți-e milă și păcat! De la părinți m-ai luat Și-n răi codri m-ai băgat! ALECSANDRI, P. P. 17.
          surse: DLRLC
      • 11.1.5. Introduce un atribut care indică locul existenței, proveniența sau apartenența.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 5 exemple
        exemple
        • Flori de la munte. Degetele de la mână.
          surse: DEX '09
        • De cînd te-ai întors nu mai semeni cu nimeni de la noi. DAVIDOGLU, M. 26.
          surse: DLRLC
        • Ăsta-i Ile Caraiman de la Runc, tovarăș de cărăușie cu mine. SADOVEANU, N. P. 15.
          surse: DLRLC
        • Aripi are, iar în tolbă-i El păstrează, ca săgeți, Numai flori înveninate De la Gangele măreț. EMINESCU, O. I 236.
          surse: DLRLC
        • Scîrție-n vînt cumpăna de la fîntînă, Valea-i în fum, fluiere murmură-n stînă. EMINESCU, O. I 231.
          surse: DLRLC
      • 11.1.6. Introduce un atribut care indică timpul.
        surse: DEX '09 DEX '98 attach_file un exemplu
        exemple
        • Ședința de la ora 12.
          surse: DEX '09
    • 11.2. Pe la. (Dă o nuanță de aproximație.)
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • 11.2.1. Introduce un complement circumstanțial de loc.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
        exemple
        • Vino pe la noi.
          surse: DEX '09
        • Să-i duci... pe la iarmaroace. CREANGĂ, P. 109.
          surse: DLRLC
        • Cine ești, de unde ești? Pe la noi ce rătăcești? ALECSANDRI, P. II 11.
          surse: DLRLC
      • 11.2.2. Introduce un complement circumstanțial de timp.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
        exemple
        • Pleacă pe la amiază.
          surse: DEX '09
        • Aseară pe la sfințit Cu alta te-ai întîlnit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 247.
          surse: DLRLC
    • 11.3. Până la.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • 11.3.1. Introduce un complement circumstanțial de timp.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
        exemple
        • Așteaptă până la vară.
          surse: DEX '09
        • Ia, am fost și eu, în lumea asta, un boț cu ochi, o bucată de humă însuflețită, din Humulești, care nici frumos pînă la douăzeci de ani, nici cuminte pînă la treizeci și nici bogat pînă la patruzeci nu m-am făcut. CREANGĂ, A. 71.
          surse: DLRLC
        • Ți-ai luat urît pe-o noapte Și ți-o fi pînă la moarte. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 247.
          surse: DLRLC
      • 11.3.2. Introduce un complement circumstanțial de loc.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
        exemple
        • Îl conduce până la ușă.
          surse: DEX '09
        • Pînă la dumnezeu, sfinții îți ieu sufletul. CREANGĂ, P. 28.
          surse: DLRLC
      • 11.3.3. Introduce un complement circumstanțial de mod.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Îi chinuiește până la exasperare.
          surse: DEX '09
        • 11.3.3.1. expresie (Toți) până la unul = absolut toți.
          surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

litru l

  • 1. Unitate de măsură pentru capacități, egală cu volumul ocupat de un kilogram de apă pură la temperatura de plus patru grade Celsius și la presiunea de o atmosferă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • diferențiere Unitate de măsură pentru capacități, egală aproximativ cu volumul unui decimetru cub de apă distilată.
      surse: DN Șăineanu, ed. VI
  • 2. Vas care are această capacitate.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 3. Cantitate de lichid egală cu un litru.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Dintr-un litru într-altul, se încinse un chef. BRĂESCU, V. A. 165.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • Un litru de lapte.
      surse: Sinonime
  • comentariu simbol l
    surse: DOOM 2

etimologie:

ucigă-l-crucea ucigă-l-tămâia

  • 1. Dracul, diavolul.
    surse: DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Chiar de nu-i fi tu ucigă-l crucea, tot n-ați îmblat cu lucru curat. CREANGĂ, P. 160.
      surse: DLRLC
    • Să nu vă mai găsească ucigă-l crucea. EMINESCU, N. 20.
      surse: DLRLC

etimologie:

ucigă-l-toaca popular

  • 1. (În imprecații) Lua-l-ar dracul!
    surse: DEX '09 DLRLC
  • 2. Dracul, diavolul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: diavol drac

etimologie: