opțiuni
  • info

3 intrări

11 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

joian1 sm [At: PANȚU, PL. / Pl: ~i / E: ns cf joaie] Plantă ierboasă cu flori albe, ale cărei rădăcini conțin un suc galben-portocaliu (Oenanthe silafolia).

joian2, ~ă smf [At: H II, 120 / Pl: ~ieni, ~iene / E: joi1 + -an] (Reg) Vită născută joia1 (17) Si: (reg) jocan, joică.

joian m. plantă a cării rădăcină conține un suc galben-portocaliu (Oenanthe crocata). [Origină necunoscută].

joĭán, -ă adj., pl. ĭeniĭ, ĭene (d. Joĭ). Născut Joĭa (vorbind de boĭ și vacĭ). Se întrebuințează maĭ mult ca nume: hăĭs, Joĭene! S.m. O plantă erbacee umbeliferă cu florĭ albe (oenanthe crocata). S.f. Un dans popular (Vlah. Rom. Pit. 111, Jiu de sus).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

joian (plantă) s. m., pl. joieni

Joian (nume de bou) s. propriu m.

Joian (nume de bou) s. propriu m.

joian (plantă) s. m., pl. joieni

joian (plantă) s. m., pl. joieni

Joian (nume de bou) s. pr. m.

joian

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

joian s.m. (reg.) plantă ierboasă cu flori albe.

Intrare: Joian
Joian nume propriu
nume propriu (I3)
  • Joian
Intrare: joian (bot.)
substantiv masculin (M23)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • joian
  • joianul
  • joianu‑
plural
  • joieni
  • joienii
genitiv-dativ singular
  • joian
  • joianului
plural
  • joieni
  • joienilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: joian (zool.)
substantiv masculin (M23)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • joian
  • joianul
  • joianu‑
plural
  • joieni
  • joienii
genitiv-dativ singular
  • joian
  • joianului
plural
  • joieni
  • joienilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

joian, joienisubstantiv masculin
joiană, joienesubstantiv feminin

etimologie:
  • joi + -an. MDA2

joian, joienisubstantiv masculin

  • 1. regional Plantă ierboasă cu flori albe, ale cărei rădăcini conțin un suc galben-portocaliu (Oenanthe silafolia). MDA2 DAR
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.