2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

JÁRIȘTE, jariști, s. f. 1. (Înv.) Jar1; foc; p. ext. vatră. 2. Loc pustiit de foc. ♦ Pădure arsă pe locul căreia se dezvoltă o nouă vegetație lemnoasă. – Jar1 + suf. -iște.

jariște sf [At: DOSOFTEI, V. S. 112/1 / V: jăr~, jârâște, jer~ / Pl: ~ti / E: jar + -iște] 1 (Îrg) Jar (1). 2 Foc. 3 (Pex) Vatră. 4 (Spc) Loc unde se face o jertfă. 5 (Fig) Arșiță. 6 Loc unde a ars o casă. 7 Loc pârjolit. 8 Loc de pădure arsă, cald încă. 9 (Trs) Adăpost neacoperit pentru animale.

zeriști[1] sfp vz jariște

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

JÁRIȘTE s. f. 1. (Înv.) Jar1; foc; p. ext. vatră. 2. Loc pustiit de foc. ♦ Pădure arsă pe locul căreia se dezvoltă o nouă vegetație lemnoasă. – Jar1 + suf. -iște.

JÁRIȘTE s. f. (Învechit; și în forma jăriște) 1. Jăratic, foc; p. ext. vatră. (Fig.) Jariștea iubirii pe nesimțite îi schimba gîndurile. CONTEMPORANUL, VII 492. 2. Loc, pădure, sat etc. pustiit de foc. În grădina de la Țigănești, din jăriștea caselor. CONACHI, P. 204.

JÁRIȘTE ~i f. 1) înv. v. jar. 2) Loc pustiit de foc. /jar + suf. ~iște

járiște și jắriște f. (d. jar saŭ ut. žarište). Rar. Locu unuĭ incendiŭ. Arșiță, mare căldură. Fig. Pasiune: jariștea ĭubiriĭ. V. jiriște 1.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

járiște s. f., g.-d. art. járiștii; (păduri arse) pl. járiști

járiște s. f., g.-d. art. járiștii; pl. jaríști


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

JÁRIȘTE s. arsură, pârlitură, (pop.) arsătură, (înv. și reg.) pârjol, (reg.) pârjolitură, pârleală.

JÁRIȘTE s. v. jar, jăratic, jărăgai.

jariște s. v. JAR. JĂRĂGAI. JERATIC.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

JARIȘTEA, com. în jud. Vrancea; 4.160 loc. (1998). Centru viticol și de vinificație. Biserica Adormirii Maicii Domnului (ante 1809).

Intrare: Jariștea
Jariștea
substantiv propriu (SPF104S)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Jariștea
plural
genitiv-dativ singular
  • Jariștei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: jariște
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jariște
  • jariștea
plural
  • jariști
  • jariștile
genitiv-dativ singular
  • jariști
  • jariștii
plural
  • jariști
  • jariștilor
vocativ singular
plural

jariște

etimologie:

  • Jar (1.) + sufix -iște.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX