opțiuni
  • info

3 intrări

21 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HUI, pers. 3 huiește, vb. IV. Intranz. (Reg.) A răsuna prelung; a vui. – Formație onomatopeică.

hui, ~e a [At: ALRM I/I h. 193 / Pl: ~e / E: nct] (Reg; îla) ~ de cap Amețit.

hui4 vt [At: LB / Pzi: ~esc / E: nct] (Mol; Trs) 1 A certa. 2 A cicăli. 3 A huidui.

hui3 vi [At: H X, 356 / Pzi: 3 -ește / E: fo] (D. porc; reg) A grohăi.

hui1 i [At: LB / E: fo] Cuvânt cu care se mână vitele în staul și porcii în cocină.

hui2 vi [At: DA ms / Pzi: 3 ~ește / E: fo] A răsuna prelung Cf a vui.

HUI, pers. 3 huiește, vb. IV. Intranz. A răsuna prelung; a vui. – Formație onomatopeică.

HUI, huiesc, vb. IV. Intranz. A vui. Cînd și cînd huia stejarul cel mai nalt din creștet falnic. IOSIF, T. 188. Huiește secera, fulgerătoare. id. V. 71.

huì v. a face huet: îmi huește necontenit în cap AL. [Onomatopee].

huĭ n., pl. urĭ (aceĭașĭ orig. ca mrom. huĭ, nărav, obiceĭ). Mold. Fam. A-țĭ veni huĭu, a-țĭ veni hachița (capriciu).

huĭésc și (rar) vuĭésc v. intr. (imit. d. hu, vu, bu, sunete care arată vibrațiunea aeruluĭ, ca și în hauĭ, bubuĭ și sîrb. hujiti, a vîjîi). Fac huĭet, răsun: huĭește aeru de tunete. Vorbesc mult și cu emoțiune: huĭește lumea de vitejia luĭ. Protestez, vociferez: mahalagĭoaĭca a huit pin curte. Vuindu-se (Xen. 4, 62), zvonindu-se.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

hui (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 sg. huiește, imperf. 3 pl. huiau; conj. prez. 3 să huiască

hui (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 sg. huiește, imperf. 3 sg. huia; conj. prez. 3 să huiască

hui vb., ind. prez. 3 sg. huiește, imperf. 3 sg. huia; conj. prez. 3 sg. și pl. huiască

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

HUI vb. v. răsuna.

HUI vb. a aui, a hăui, a hăuli, a răsuna, a vui, (fig.) a clocoti. (Valea ~ de glasuri.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

HUI, huiesc, vb. IV. Intranz. 1. ~; a grohăi. 2. ~ (din hu2)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

hui2, huiesc, vb. IV (reg.) a ocărî, a certa, a cicăli; a huidui.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

HUIA 1. – din Bîrsa (Sd X). 2. Huianu Ioan, act. 3. Huică P. (T-Jiu). 4. Huieț (Dm; C Ștef).

NINGXIA HUI (sau NING XIA HUIZU ZIZHIQU) [niŋsja], regiune autonomă în partea de N a Chinei; 66,4 mii km2; 5,2 mil. loc. (1997). Centrul ad-tiv: Yinchuan. Expl. de petrol, de cărbune și sare. Cereale; orez. Creșterea ovinelor.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

huia s, invar. (preluat din vocabularul armatei sovietice de ocupație în 1944) penis.

Intrare: huia
huia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Huia
nume propriu (I3)
  • Huia
Intrare: hui
verb (V408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • hui
  • huire
  • huit
  • huitu‑
  • huind
  • huindu‑
 singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • huiește
 (să)
  • huiască
  • huia
  • hui
  • huise
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • huiesc
 (să)
  • huiască
  • huiau
  • huiră
  • huiseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

huiverb

  • 1. regional A răsuna prelung. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: răsuna vui
    • format_quote Cînd și cînd huia stejarul cel mai nalt din creștet falnic. IOSIF, T. 188. DLRLC
    • format_quote Huiește secera, fulgerătoare. IOSIF, V. 71. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.