HERTZ, hertzi, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru frecvență, egală cu frecvența unei mișcări periodice a cărei perioadă este de o secundă; ciclu pe secundă. [Pr.: herț] – Din germ. Hertz, fr. hertz.

hertz sm [At: MARIAN-ȚIȚEICA, FIZ. 22 / P: herț / S și: ~rț / Pl: ~i / E: fr hertz, ger Hertz] (Fiz) Unitate de măsură pentru frecvență egală cu frecvența unei mișcări periodice cu perioadă de o secundă Si: ciclu pe secundă.

HERTZ, hertzi, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru frecvență, egală cu frecvența unei mișcări periodice a cărei perioadă este de o secundă; ciclu pe secundă. [Pr.: herț. – Abr.: Hz] – Din germ. Hertz (n. pr.), fr. hertz.

HERTZ s.m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru frecvență, egală cu frecvența unei mișcări periodice a cărei perioadă este de o secundă; ciclu (4). [Pl. -tzi, scris și herț. / < fr. hertz, cf. Hertz – fizician german].

HERTZ /herț/ s. m. unitate de măsură pentru frecvență egală cu frecvența unui fenomen periodic cu perioada de o secundă; ciclu (3) pe secundă. (< fr. hertz)

HERTZ [pr.: herț] ~i m. fiz. Unitate de măsură a frecvenței, egală cu frecvența unui proces periodic, care se repetă o dată la fiecare secundă. /<fr. hertz

herț sn vz hertz

HERȚ s.m. v. hertz.

+Hertz (fizician german) [tz pron. ț] s. propriu

hertz (unitate de măsură) [tz pron. germ. ț] s. m., pl. hertzi; simb. Hz

hertz [tz pron. ț] s. m., pl. hertzi; simb. Hz

hertz s. m. [pron. germ. herț], pl. hertzi; simb. Hz

HERTZ s. (FIZ.) ciclu pe secundă.

HERTZ s. (FIZ.) ciclu pe secundă.

hertz (simbol: Hz) v. frecvență.

HERTZ (< germ., fr. {i}; {s} n. pr. Hertz [herts]) s. m. Unitate de măsură a frecvenței (simbol: Hz), egală cu frecvența unui fenomen periodic care se repetă o dată la fiecare secundă; ciclu pe secundă. În practică, sunt des utilizați multiplii săi: kilohertz (1 kHz = 10³ Hz), megahertz (1 MHz = 10⁶ Hz) și gigahertz (1 GHz = 10⁹ Hz).

HERTZ [herts] 1. Heinrich Rudolph H. (1857-1894), fizician german. Prof. univ. la Karlsruhe și Bonn. A demonstrat experimental (1886-1888) existența undelor electromagnetice (hertziene), prevăzută de Maxwell, punând astfel bazele tehnicii frecvențelor înalte și ale telegrafiei fără fir; a cercetat descărcările în gaze și fenomenele fotoelectrice, descoperind (1887) fotoefectul extern. 2. Gustav Ludwig H. (1887-1975), fizician german. Nepotul lui H. (1). Prof. univ. la Halle și Leipzig. Între 1945 și 1954 a lucrat în U.R.S.S. Împreună cu J. Franck a pus în evidență (prin experiențele Franck-H., 1913-1914) caracterul discontinuu al stărilor de energie în atom. A elaborat metoda de separare prin difuzie a izotopilor. Cercetări în domeniile ultrasunetelor, semiconductorilor și luminescenței. M. de onoare al Acad. Române (1965). Premiul Nobel pentru fizică (1925), împreună cu J. Franck.

HERTZ [herts], Robert (1881-1915), sociolog francez. Membru al Școlii sociologice durkheimiste. Specialist în sociologia religiei („Culegeri de sociologie religioasă și folclor”, „Asupra reprezentării colective a morții”).

Hz (METR.), simbol pentru hertz.