O definiție pentru Hentea


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

HENTEA cf. subst. henteiu (hinteu) „trăsură veche, caleașcă”. 1. – b. (Ard; Moț). 2. Hintoiu, Șt., munt. (BCI VIII 33). 3. Hănteș, I. (Ard II 140).

Intrare: Hentea
Hentea nume propriu
nume propriu (I3)
  • Hentea