2 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HENRY s. m. (Fiz.) Unitate de măsură a inductivității. – Din fr. henry.

henry smi [At: DEX / S și: ~ri / E: eg, fr henry] (Fiz) Unitate de inductanță electrică, egală cu inductanța unei spire într-un flux magnetic propriu de un weber când spira e parcursă de un curent de un amper.

HENRY s. m. unitate de măsură a inductanței, egală cu inductanța unui circuit electric format dintr-o singură spiră, prin care un curent de un amper stabilește un flux magnetic propriu de un weber. (< fr. henry)

HENRI s. m. (Fiz.) Unitate de măsură a inductivității. – Din fr. henry.

HENRI s.m. (Fiz.) Unitate de inductanță electrică, egală cu inductanța unei spire îmbrățișate de un flux magnetic propriu de un weber cînd spira e parcursă de un curent de un amper. [Scris și henry, pl. invar. / < fr., engl. henry, cf. Henry – fizician american].

HENRI m. fiz. Unitate de măsură a inductivității. /<fr. henry

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+Henry (fizician american) s. propriu

!henry (unitate de măsură) s. m., pl. henry; simb. H

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

HENRY [hénri], Joseph (1797-1878), fizician american. Realizatorul primilor electromagneți (1829) și al unei forme primitive de telegraf. A realizat o primă versiune a motorului electromagnetic (1831) și a descoperit fenomenul de autoinducție (1832).

HENRY [ãri], Louis (1834-1913), chimist belgian. Autor al unui tratat de chimie generală și a numeroase studii de specialitate. M. de onoare al Acad. Române (1909).

HENRY [ãri], Paul (1896-1967), istoric și filolog francez. Prof. univ. la Cernăuți, Clermond Ferrand și Rennes. Director al Institutului de Înalte Studii Franceze din București (1925-1932), ministru al Educației (1960-1962). Studii privind monumentele din N Moldovei („Biserica din Moldova de Nord de la origini până la sfârșitul sec. XVI. Arhitectură și pictură”, „Domnia și construcțiile lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504)”); a scris o „Istorie a românilor”. M. coresp. al Acad. Române (1938).

HENRY [ãri], Pierre (1927-2017), compozitor francez. Unul dintre cei mai importanți creatori de muzică electroacustică. Fecunditate, putere de muncă, diversitate expresivă, tehnică impecabilă, atracție pentru exces, îmbinarea grotescului cu sublimul. Colaborează cu Pierre Schaeffer în domeniul muzicii concrete. Lucrări: „Simfonie pentru un bărbat singur” (în colab.), „Microfonul bine temperat”, „Muzică fără titlu”, „Simfonia a zecea, omagiu lui Beethoven” ș.a.

HENRY [hénri], William (1775-1836), chimist britanic. A descoperit (1803) legea conform căreia masa unui gaz care se dizolvă sau este absorbit într-un volum dat de dizolvant este proporțională cu presiunea gazului la temperatură constantă (legea lui H.).

MORE [mo:], Henry (1614-1687), filozof și teolog englez. Unul din liderii „platonicienilor de la Cambridge”. Inițial, receptiv la filozofia lui Descartes, a combătut totuși, în spiritul platonismului creștin al Renașterii, noua viziune științifică asupra lumii („Antidot împotriva ateismului”, „Echiridion Ethicum”, „Dialoguri divine”).

Intrare: Henry
Henry nume propriu
nume propriu (I3)
  • Henry
Intrare: henry
substantiv masculin (M79-i)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • henry
  • henry-ul
  • henry-u‑
plural
  • henry
  • henry-i
genitiv-dativ singular
  • henry
  • henry-ului
plural
  • henry
  • henry-lor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M74)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • henri
  • henriul
  • henriu‑
plural
  • henri
  • henrii
genitiv-dativ singular
  • henri
  • henriului
plural
  • henri
  • henrilor
vocativ singular
plural
H simbol
  • pronunție: haș, hî
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • H
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

henry, henrysubstantiv masculin

  • 1. fizică Unitate de măsură a inductivității. DEX '09
  • diferențiere Unitate de măsură a inductanței, egală cu inductanța unui circuit electric format dintr-o singură spiră, prin care un curent de un amper stabilește un flux magnetic propriu de un weber. MDN '00
  • comentariu simbol H DOOM 2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.