3 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

câș1 i vz hâș

haș2 smi [At: MDA ms / E: fo] 1-2 Denumire a literei și sunetului h (1-2).

haș1 i [At: BUL. FIL. IV, 107 / E: fo] Cuvânt care imită zgomotul produs de un obiect tras repede.

hâș i [At: ANON. CAR. / V: câș, hacioa, hâcea, hâd, ~și, huci, hucea, huș, huși, uș / E: fo] 1 Strigăt cu care se alungă păsările de curte. 2 (Prt; gmț) Strigăt cu care se alungă o persoană. 3 (îf câș) Strigăt cu care se cheamă oile sau mânjii.

CÂȘ1 interj. v. hâș.

CÂȘ1 interj. v. hâș.

HÂCI1[1] interj. v. hâș.

  1. În original, probabil incorect, HÂCÍ (două silabe, cu accent pe a doua silabă). Mai probabil, cuvântul este monosilabic. — cata

HÂȘ interj. Cuvânt cu care se alungă găinile sau alte păsări (de curte). [Var.: câș, hâci interj.] – Onomatopee.

HÂȘ interj. Cuvânt cu care se alungă găinile sau alte păsări (de curte). [Var.: câș, hâci interj.] – Onomatopee.

HÂCI1 interj. v. hâș.

HÎȘ interj. Strigăt cu care se alungă găinile sau alte păsări. Hîș! mînca-te-ar uliul să te mănînce! SBIERA, P. 215. Hîș, cucurigu dracului! ALECSANDRI, T. 175. Hîș! pasăre, de-acolea, Că doar nu ești fiica mea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 171. – Variante: (Mold.) cîș (ALECSANDRI, T. 896), hîci (MARIAN, O. I 122, CONTEMPORANUL, II 13) interj.

CÂȘ interj. (se folosește pentru a alunga păsările domestice). /Onomat.

HÂȘ interj. (se folosește pentru a alunga găinile sau alte păsări) /Onomat.

hâș! int. arătând gestul și șuieratul cu care se gonesc insectele și păsările de curte. [Onomatopee].

2) cîș și hîș, interj. de alungat păsările domestice (rudă cu rut. agúš, auš și germ. husch). – În Suc. hucĭ!


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

hîș interj. – Servește pentru a alunga păsările din ogradă. – Var. huș, uș. Creație spontană. – Der. hîșîi (var. cîșîi, cîșăi, hușii, hîcîi, hăcili, hîciui, hîșîi, hîșei, hucii, hușcăi, etc.), vb. (a goni, a speria, a alunga păsările); hușit, adj. (prostit, aiurit); hîtcîi, vb. (a speria, a goni).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

HAȘ. 1. – David, 1425, pren. (Ț-Rom 145); -u, Barbu-Stan, ard. (Met 297). 2. + -co: Hașco b. (16 A III 25), cf. și subst. hașcă „trunchiu găunos” (DLR).

arată toate definițiile

Intrare: haș
haș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Haș
nume propriu (I3)
  • Haș
Intrare: hâș
hâș interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • hâș
hâci2 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
  • hâci
câș2 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
  • câș

hâș hâci câș

  • 1. Cuvânt cu care se alungă găinile sau alte păsări (de curte).
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX 3 exemple
    exemple
    • Hîș! mînca-te-ar uliul să te mănînce! SBIERA, P. 215.
      surse: DLRLC
    • Hîș, cucurigu dracului! ALECSANDRI, T. 175.
      surse: DLRLC
    • Hîș! pasăre, de-acolea, Că doar nu ești fiica mea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 171.
      surse: DLRLC

etimologie: