2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HÂRZÓB, hârzoabe, s. n. (Reg.) 1. Funie groasă folosită la coborârea sau la ridicarea greutăților din adâncime. ◊ Expr. (Ir.) (A se crede) coborât cu hârzobul din cer = (a se crede) mult superior celor din jur, a (fi) mândru, îngâmfat. A cădea cu hârzobul din cer = a veni, a pica pe neașteptate; a se realiza de la sine. 2. Ladă care în trecut servea drept scenă și în spatele căreia păpușarul mânuia păpușile; lada păpușilor. 3. Coșuleț din ramuri de brad, în care se păstrează peștii prinși în apele de munte. – Din bg. vărzop „legătură”.

hârzob sn [At: CANTEMIR, I. I. I, 287/ V: ~oa sf, ~oa sf, ~o sf, ~op, vărzoa sf, vâ~ / Pl: ~uri și (Înv) ~oabe / E: bg вързоп] (Reg) 1 Funie groasă folosită la coborârea sau la ridicarea greutăților din adâncime. 2 (Îe) A se crede coborât cu ~ul din cer A se crede mult superior celor din jur, a fi îngâmfat. 3 (Îe) A cădea cu ~ul din cer A veni pe neașteptate. 4 (Îae) A se realiza de la sine. 5 Ladă care servea drept scenă, în spatele căreia păpușarul mânuia păpușile. 6 Coșuleț din cetină de brad în care se pun la uscat unii pești. 7 (Buc) Cerc sau vas de forma unui coșuleț sau cupe, atârnat cu un lănțișor de tavan. 8 (Pex) Policandru. 9 Unealtă ciobănească, cerc de alun cu împletitură de tei sau cânepă, pe care se pune strecurătoarea cu cașul. 10 Tălpi late și foarte lungi, dintr-o potcoavă de lemn pe care se împletesc sfori, folosite la munte pentru a nu se scufunda în zăpadă. 11 Opincă rău croită. 12 Sfoară cu care se leagă opincile. 13 (Pex) Lucru prost făcut. 14 (Pex) Cal slab. 15 (Îe) A lega ~ A lega ceva în formă de elipsă. 16 Formațiune anormală în formă de ploscă la coarnele de cerb. 17 Nuia despicată în patru cu care se dau jos fructele din pom.

HÂRZÓB, hârzoabe, s. n. (Reg.) 1. Funie groasă folosită la coborârea sau la ridicarea greutăților din adâncime. ◊ Expr. (Ir.) (A se crede) coborât cu hârzobul din cer = (a se crede) mult superior celor din jur, (a fi) mândru, îngâmfat. A cădea cu hârzobul din cer = a veni, a pica pe neașteptate; a se realiza de la sine. 2. Ladă care odinioară servea de scenă și în spatele căreia păpușarul mânuia păpușile; lada păpușilor. 3. Coșuleț din cetină de brad, în care se păstrează unii pești. – Din bg. vărzop „legătură”.

HÂRZÓB ~oábe n. 1) Frânghie groasă și rezistentă, folosită la coborârea sau ridicarea greutăților din adâncimi. 2) Coșuleț împletit din crengi de cetină, în care se păstrează peștele afumat. 3) Instalație rudimentară care servește la coborârea în fântână. /<bulg. vărzop

hârzob n. Mold. 1. cerc de nuia cu o împletitură de coajă de teiu sau de frânghie (care, la stâne, se pune pe budacă și peste care se așează străcurătoarea); 2. plasă formată din două hârzoabe în care se pun păstrăvii afumați: câteva hârzoabe de păstrăvi AL.; 3. fig. coborît cu hârzobul din cer, privilegiat (locuțiune de origină obscură): dar noi ce suntem? scoborîți cu hârzobul din cer AL. [Și vârzob = bulg. VŬRZOP, legătură].

HÎRZÓB, hîrzoabe, s. n. (Mai ales în Mold.) 1. Funie groasă cu ajutorul căreia se coboară sau se ridică greutăți din adîncime. ◊ Expr. (Ironic) (A se crede) coborît (sau scoborît) cu hîrzobul din cer = (a se socoti) de viță nobilă; mîndru, îngîmfat. Da noi ce sîntem? Împărați cu steaua-n frunte?... Scoborîți cu hîrzobu din cer? ALECSANDRI, T. I 165. A cădea cu hîrzobul din cer = a veni, a pica pe neașteptate; a se realiza de la sine. Atunci noi ce avem de așteptat? Revoluția mondială? S-așteptăm să ne cadă cu hîrzobul din cer o revoluție mondială și să-nceapă ea a smulge pentru noi bărbile cîte s-au cocoțat pe tronuri în București? GALAN, Z. R. 297. 2. Coșuleț de cetină de brad în care se păstrează păstrăvi afumați. Luminate stăpîne, zise el, n-am uitat să lepăd la cuhnie hîrzoabele cu păstrăvi, pentru un prea slăvit cumătru și nînaș ca măria-ta. SADOVEANU, F. J. 133. O mulțime de hîrzoabe cu păstrăvi afumați. HOGAȘ, DR. 273. Comisul Trufandaki îmi scrie că trimite cîteva hîrzoabe de păstrăvi și două căprioare de la munte. ALECSANDRI, T. 1356.

hîrzób și (vechĭ, azĭ în vest) vîrzob n., pl. oabe (bg. vŭrzop, legătură, fascicul, maldur). Ambalaj, împletitură de ramurĭ de teĭ, mesteacăn și brad în care se păstrează păstrăviĭ afumațĭ. Coșu orĭ ascensoru cu care urcăm orĭ scoborîm ceva. Fig. Iron. Om scoborît din cer, cu hîrzobu, om care se crede boĭer de la facerea lumiĭ, de cînd pretinde el că l-a scoborît Dumnezeŭ pe pămînt cu hîrzobu fără înrudire cu plebea. Prepeleac, prăjină de luat poamele din pom fără să cadă. Plasă întinsă pe un cerc pe care cĭobaniĭ pun cașu închegat de curînd și apoĭ îl pun la scurs pe budacă (V. crintă și zăgîrnă). Cerc de susținut candelele atîrnate. Talpă foarte lată (care e un cerc cu plasă groasă) de umblat pe zăpadă fără să te cufunzĭ prea mult (Și m. cu acest înț.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hârzób (reg.) s. n., pl. hârzoábe


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

hîrzób (hârzoábe), s. n.1. Funie, legătură. – 2. Cabestan. – 3. Candelabru de biserică. – 4. Tipar de brînză. – 5. Coșuleț, mai ales cel care se păstrează atîrnat, pentru a usca păstrăvi. – 6. (Trans.) Patină. Mr. vurzom. Bg. vărzop „legătură” (Cihac, II, 136; Tiktin). Se spune, în general, despre toate obiectele care atîrnă de o legătură. – Der. hîrzoabă, s. f. (sanda uzată); înhîrzobat, adj. (prevăzut cu patine).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

hârzób, hârzoábe, s.n. (reg.) 1. funie groasă folosită la coborârea sau la ridicarea greutăților din adâncime; vârtej. 2. ladă care odinioară servea de scenă și în spatele căreia păpușarul mânuia păpușile; lada păpușilor. 3. coșuleț din cetină de brad în care se păstrează unii pești. 4. policandru. 5. cerc de lemn de care se prinde un săculeț prin care se strecoară zerul (folosit de ciobani). 6. paneraș făcut din cetină de brad în care se usucă peștele. 7. excrescență în vârful coarnelor de cerb; ploscuță. 8. băț despicat în vârf cu care se dau merele jos din pom.

hârzób, hârzoabe, s.n. – (reg.) Cerc de lemn sau de metal de care se prinde o pânză, prin care se strecoară zerul; sită (Papahagi, 1925). – Din sl., bg. vărzop „legătură” (Scriban, Șăineanu; Cihac, Tiktin, cf. DER; DEX, MDA).

hârzób, hârzoabe, s.n. – Cerc de lemn sau de metal de care se prinde o pânză, prin care se strecoară zerul; sită (Papahagi 1925). – Sl., bg. vărzop „legătură” (Cihac, Tiktin cf. DER).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

HÎRZOB subst. 1. Hîrzoabă (Moț). 2. Virzob, Ion, olt. (Sd XXI); -ul, Dară (AO VI 425).

Intrare: Hârzob
Hârzob nume propriu
nume propriu (I3)
  • Hârzob
Intrare: hârzob
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hârzob
  • hârzobul
  • hârzobu‑
plural
  • hârzoabe
  • hârzoabele
genitiv-dativ singular
  • hârzob
  • hârzobului
plural
  • hârzoabe
  • hârzoabelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

hârzob regional

  • 1. Funie groasă folosită la coborârea sau la ridicarea greutăților din adâncime.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. expresie ironic (A se crede) coborât (sau scoborât) cu hârzobul din cer = (a se crede) mult superior celor din jur, a (fi) mândru, îngâmfat.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Da noi ce sîntem? Împărați cu steaua-n frunte?... Scoborîți cu hîrzobu din cer? ALECSANDRI, T. I 165.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A cădea cu hârzobul din cer = a veni, a pica pe neașteptate; a se realiza de la sine.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Atunci noi ce avem de așteptat? Revoluția mondială? S-așteptăm să ne cadă cu hîrzobul din cer o revoluție mondială și să-nceapă ea a smulge pentru noi bărbile cîte s-au cocoțat pe tronuri în București? GALAN, Z. R. 297.
        surse: DLRLC
  • 2. Ladă care în trecut servea drept scenă și în spatele căreia păpușarul mânuia păpușile; lada păpușilor.
    surse: DEX '09
  • 3. Coșuleț din ramuri de brad, în care se păstrează peștii prinși în apele de munte.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Luminate stăpîne, zise el, n-am uitat să lepăd la cuhnie hîrzoabele cu păstrăvi, pentru un prea slăvit cumătru și nînaș ca măria-ta. SADOVEANU, F. J. 133.
      surse: DLRLC
    • O mulțime de hîrzoabe cu păstrăvi afumați. HOGAȘ, DR. 273.
      surse: DLRLC
    • Comisul Trufandaki îmi scrie că trimite cîteva hîrzoabe de păstrăvi și două căprioare de la munte. ALECSANDRI, T. 1356.
      surse: DLRLC

etimologie: