6 intrări
62 de definiții
din care- explicative (27)
- morfologice (12)
- relaționale (12)
- etimologice (2)
- specializate (1)
- enciclopedice (6)
- argou (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GRATIE, gratii, s. f. Fiecare dintre vergelele care se așază (paralel) în tocul (sau în fața) ușilor, ferestrelor, vitrinelor etc., alcătuind împreună un ansamblu fix sau semimobil, care servește ca măsură de siguranță sau ca motiv arhitectonic. – Lat. *gratis (= cratis).
GRATIE, gratii, s. f. Fiecare dintre vergelele care se așază (paralel) în tocul (sau în fața) ușilor, ferestrelor, vitrinelor etc., alcătuind împreună un ansamblu fix sau semimobil, care servește ca măsură de siguranță sau ca motiv arhitectonic. – Lat. *gratis (= cratis).
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
GRAȚIA, grațiez, vb. I. Tranz. A acorda unui condamnat iertarea, parțială sau totală, în executarea pedepsei, printr-un act emis de șeful statului. [Pr.: -ți-a] – Din fr. gracier. Cf. it. graziare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRAȚIA, grațiez, vb. I. Tranz. A acorda unui condamnat iertarea, parțială sau totală, în executarea pedepsei, printr-un act emis de șeful statului. [Pr.: -ți-a] – Din fr. gracier. Cf. it. graziare.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
GRAȚIE, grații, s. f. 1. Drăgălășenie, finețe, gingășie demonstrate de o ființă în mișcări, atitudini etc.; atracție particulară pe care o provoacă cineva sau ceva prin aspect, mișcare etc.; farmec. ◊ (În mitologia romană) Cele trei grații sau grațiile = cele trei zeițe considerate ca personificări ale frumuseții și gingășiei feminine. ◊ Expr. (Peior.) A face grații = a) a căuta să pară fermecător prin gesturi și atitudini afectate; b) a-și manifesta în mod nejustificat nemulțumirea, a face nazuri. 2. Bunăvoință, preferință, favoare de care se bucură cineva. ◊ Expr. A intra în grațiile cuiva = a câștiga încrederea, bunăvoința cuiva. ♦ (Bis.) Dar acordat de Dumnezeu omului pentru mântuirea lui; har. ◊ Anul de grație..., formulă emfatică pentru indicarea unui an calendaristic. 3. (Cu valoare de prepoziție) Datorită. – Din lat. gratia.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
gratie sf [At: DOSOFTEI, V. S. 104 / Pl: ~ii / E: ml *gratis] 1 Fiecare din barele metalice (paralele) așezate pe un cadru și care servește la protejarea (și securizarea) ușilor și a ferestrelor sau ca ornament arhitectonic. 2 (Înv) Instrument de tortură în formă de grătar (2), pe care erau arși condamnații. 3 (Reg) Împletitură de nuiele în formă de grătar (2) Si: (reg) leasă2.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
grația vt [At: DA ms / P: ~ți-a / Pzi: ~iez / E: fr gracier] 1-2 A reduce (sau a anula) pedeapsa unui condamnat printr-un act emis de șeful statului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
grație [At: NEGRUZZI, S. I, 338 / Pl: ~ii / E: lat gratia, it grazia] 1 sf Drăgălășenie (și finețe) în mișcări și atitudine. 2 Farmec. 3 sf (Îc) Cele trei ~ii Cele trei zeițe din mitologia romană considerate ca personificări ale frumuseții și gingășiei feminine. 4 sf (Fam; îe) A face ~ii A căuta să pară fermecător prin gesturi și atitudini afectate. 5 sf (Îae) A-și manifesta în mod nejustificat nemulțumirea. 6 sf Bunăvoință. 7 sf Favoare de care se bucură cineva. 8 sf (Iuz) Iertare (de o pedeapsă). 9 sf Îndurare divină. 10 sf (Îs) Anul de ~ Formulă emfatică ce precedă indicarea unui an calendaristic. 11 pp (Construit cu dativul) Datorită.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRAȚIE, grații, s. f. 1. Drăgălășenie, finețe, gingășie demonstrate de o ființă în mișcări, atitudini etc.; atracție particulară pe care o provoacă cineva sau ceva prin aspect, mișcare etc.; farmec. ◊ (În mitologia romană) Cele trei grații sau grațiile = cele trei zeițe considerate ca personificări ale frumuseții și gingășiei feminine. ◊ Expr. (Peior.) A face grații = a) a căuta să pară fermecător prin gesturi și atitudini afectate; b) a-și manifesta în mod nejustificat nemulțumirea, a face nazuri. 2. Bunăvoință, preferință, favoare de care se bucură cineva. ◊ Expr. A intra în grațiile cuiva = a câștiga încrederea, bunăvoința cuiva. ♦ Ajutor, milă, îndurare (divină); iertare (de o pedeapsă). ◊ Anul de grație..., formulă emfatică ce precedă indicarea unui an calendaristic. 3. (Cu valoare de prepoziție) Datorită. – Din lat. gratia.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
GRATIE, gratii, s. f. (Mai ales la pl.) Vergea de fier sau de lemn, de obicei încrucișată cu altele, care se pune mai ales în fața geamurilor unei ferestre sau în fața unei uși. Harun-al-Rașid trecuse repede la altă ferestruică cu gratii, de unde se vedea în sala tronului. CARAGIALE, P. 136. Casa cea de aramă... era acum toată numai un sloi de gheață, și nu se mai cunoștea pe dinafară nici ușă, nici ușori, nici gratii, nici obloane la ferești. CREANGĂ, P. 255. După gratii de fereastră o copilă el zări. EMINESCU, O. I 144. ◊ (La închisori) Peste un sfert de ceas, avea să fie după gratii tari și bine păzite de puștile gardienilor. POPA, V. 118. Gruie zace la-nchisoare De trei ani lipsiți de soare, Și prin gratii lung privește. ALECSANDRI, P. P. 145. ◊ Gratie de matcă = gratie de tablă, cu orificii, care desparte cuibul unui stup de magazia de recoltă, spre a împiedica regina să pătrundă și să depună ouăle acolo. ◊ Fig. Nu pot să uit... Patul acela fără saltele, Care-mi săpa gratii pe spate. JEBELEANU, C. 14. Și vinul gălbui așa sclipea de frumos din paharul străveziu, printre gratia fină de alabastru însuflețit a degetelor sale! HOGAȘ, M. N. 38.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRAȚIA, grațiez, vb. I. Tranz. A acorda unui condamnat grațierea, a-l ierta de pedeapsă. Funcționarii prinși cu abuzuri și dați în judecată de un minister erau grațiați și reintegrați de ministrul ce venea în urmă și reîncepeau să abuzeze. BOLINTINEANU, O. 433. – Pronunțat: -ți-a.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRAȚIE, grații, s. f. 1. Drăgălășie, finețe, gingășie (mai ales în atitudine și în mișcări). Vigoare în loc de grație, demnitate în loc de frumusețe, strictă exactitate la reproducerea naturii omenești în loc de forme estetice ideale, iată calitățile ce caracterizează stilul sculpturii din timpul lui Traian. ODOBESCU, S. III 75. Și flacăra privirii Și grația zîmbirii În ochii ei se joacă, pe buze-i locuiesc. ALEXANDRESCU, M. 51. ◊ (În mitologia romană) Cele trei grații = cele trei zeițe care erau personificarea frumuseții feminine. ♦ (La pl.; ieșit din uz) Farmece, nuri. Ce stranie schimbare în fața-i adorată Ce pînă mai ieri încă de grații strălucea! MACEDONSKI, O. I 248. Nu-i vina mea dacă m-au înzăstrat natura cu grații. ALECSANDRI, T. I 71. ◊ Expr. A face grații = (mai ales despre femei) a căuta să pară drăgălaș, fermecător; (depreciativ) a se strîmba, a face mofturi. Cucoana face grații în balconul ei știindu-se spionată. SADOVEANU, P. S. 165. 2. (Numai în expr.) A intra în grațiile cuiva = a cîștiga încrederea, favoarea, bunăvoința cuiva. 3. (Învechit) Iertare (de pedeapsă); grațiere. Împăratul... mi-a zis: în zadar plîngi, ce-am hotărît – trebuie să se împlinească... dară, de ai vrea o poftă, spune, numai grație nu cere – așa zise. – Nu cer grație, am răspuns împăratului. RETEGANUL, P. V 84. 4. (Cu valoare de prepoziție; construit cu dativul) Datorită, mulțumită. Grație străduinței depuse și-a atins scopul. ▭ Grație ei i-a revenit inspirația poetică. REBREANU, R. I 209. 5. (Învechit și arhaizant; numai în expr.) Anul de grație – fiecare din anii erei creștine. Anul de grație 1830.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXEMPLI GRATIA loc. adv. După cum arată exemplele; de exemplu. [< lat. exempli gratia].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRAȚIA vb. I. tr. A ierta un condamnat de pedeapsă. [Pron. -ți-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. gracier, it. graziare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRAȚIE s.f. 1. Gingășie, finețe, eleganță (în atitudini, în mișcări). ♦ (La pl.) Atitudini, cuvinte drăgălașe; drăgălășenii, farmece. ◊ A intra în grațiile cuiva = a obține bunăvoința cuiva. 2. (Rel.) Dar, ajutor supranatural pe care divinitatea l-ar acorda oamenilor pentru a se mîntui. 3. Fiecare dintre cele trei zeități feminine care personificau amabilitatea, veselia, bucuria și frumusețea în mitologia greco-latină. // prep. Cu ajutorul, datorită, mulțumită. [Gen. -iei. / < lat. gratia, cf. it. grazia].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXEMPLI GRATIA loc. adv. după cum arată exemplele; de exemplu. (< lat. exempli gratia)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
GRAȚIA vb. tr. a suspenda executarea pedepsei unui condamnat sau a o comuta în alta mai ușoară. (< fr. gracier, it. graziare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
GRAȚIE I. s. f. 1. drăgălășenie, gingășie, finețe, eleganță (în atitudini, în mișcări). ◊ (pl.) atitudini, cuvinte drăgălașe. ◊ bunăvoință, favoare. ♦ a intra în ~ ile cuiva = a obține bunăvoința cuiva. 2. har, ajutor supranatural pe care divinitatea îl acordă oamenilor pentru a se mântui. ♦ stare de ~ = creație poetică; poezie; ipostază, inspirație poetică. 3. lovitură de ~ = lovitură care aduce sfârșitul, moartea. 4. (mit.) fiecare dintre cele trei zeități care personificau grația și frumusețea feminină. II. prep. cu ajutorul, datorită. (< lat. gratia, it. grazia, /II/ fr. grâce à)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
VERBI GRATIA Pron. -i-a loc. s. de exemplu. (< lat. verbi gratia)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
GRATIE ~i s. f. (la uși sau la ferestre) Vergea (de fier) care se fixează în toc (sau într-o ramă) formând împreună un baraj protector; zăbrea. /<lat. gratis
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A GRAȚIA ~ez tranz. (condamnați) A scuti de pedeapsă printr-o grațiere. /<fr. gracier
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GRAȚIE ~i f. 1) Finețe și ușurință în mișcări, forme, atitudini. 2): Cele trei ~i cele trei zeițe considerate drept întruchipare a feminității și gingășiei. * A face ~i a) a căuta să pară atrăgător; b) a face mofturi. 3) Bunăvoință cu care este tratat cineva. * Lovitură de ~ a) acțiune care încununează cu succes o luptă; b) argument suprem. A intra în ~a (sau ~ile) cuiva a câștiga bunăvoința cuiva. 4) (cu valoare de prepoziție) Mulțumită (cuiva sau a ceva); datorită. [G.-D. grației; Sil. -ți-e] /<lat. gratia
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
gratie f. pl. 1. vergele de fier sau de lemn încrucișate servind de îngrădire; 2. targă sau alt lucru împletit. [Lat. vulg. GRATIS = clasic CRATIS].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
grațià v. a ierta pe un condamnat.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
grație f. 1. ceeace place într’o persoană sau într’un lucru; 2. favoare gratuită: a acorda o grație; 3. iertare de pedeapsă; 4. în teologie: har.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Grații f. pl. Mit. cele 3 zeițe, tovarășe ale Venerii: Aglae, Thalia, Euphrosyna.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
grátie f., pl. gratiĭ (d. lat. grâtes și crâtis, it. grata, sp. grada, pg. grade; dim. graticula, it. gratiglia, vfr. graille, nfr. grille. D. rom. vine rut. gráta. V. grilaj). Vargă saŭ drug de metal orĭ de lemn (zăbrele) care, împreună cu altele, opresc să treacă lucrurile marĭ: cușca și leasa se compune din gratiĭ, un gard făcut din gratiĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*gráție f. (lat. gratia, d. gratus, plăcut). Farmec, frumuseță: a avea grație în vorbă. Favoare gratuită: a intra în teatru pin grația directoruluĭ. Ĭertare de pedeapsă acordată de capu statuluĭ: a acorda grație unuĭ condamnat. Har, dar divin acordat omuluĭ pentru salvarea luĭ. Milă, milostivire, favoare divină: a fi rege pin grația luĭ Dumnezeŭ și voința națională. Pl. Mit. Cele treĭ zeițe care o însoțeaŭ pe Venerea[1] și care personificaŭ ceĭa ce e maĭ seducător în frumuseță. A fi în grațiile cuĭva, a-ĭ plăcea. Adv. Mulțămind, pin grația (ajutoru) cuĭva: am scăpat grație luĭ.
- Posibil greșeală de tipar, în loc de Venera (= Venus). — LauraGellner
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*grațiéz v. tr. (fr. gracier, it. graziare). Acord grație, ĭert (un condamnat).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+exempli gratia (de exemplu) (lat.) [x, ti pron. rom. gz, ți] (desp. -ti-a) loc. adv.; abr. e.g.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
gratie (desp. -ti-e) s. f., art. gratia (desp. -ti-a), g.-d. art. gratiei; pl. gratii, art. gratiile (desp. -ti-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
grația (a ~) (desp. -ți-a) vb., ind. prez. 1 sg. grațiez (desp. -ți-ez), 3 grațiază, 1 pl. grațiem; conj. prez. 1 sg. să grațiez, 3 să grațieze; ger. grațiind (desp. -ți-ind)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
grație1 (datorită, mulțumită) (desp. -ți-e) prep. (~ multor cercetări)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
grație2 (desp. -ți-e) s. f., art. grația (desp. -ți-a), g.-d. art. grației; pl. grații, art. grațiile (desp. -ți-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
gratie (-ti-e) s. f., art. gratia (-ti-a), g.-d. art. gratiei; pl. gratii, art. gratiile (-ti-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
grația (a ~) (-ți-a) vb., ind. prez. 3 grațiază, 1 pl. grațiem (-ți-em); conj. prez. 3 să grațieze; ger. grațiind (-ți-ind)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
grație2 (-ți-e) s. f., art. grația (-ți-a), g.-d. art. grației; pl. grații, art. grațiile (-ți-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
gratie s. f. (sil. -ti-e), art. gratia (sil. -ti-a), g.-d. art. gratiei; pl. gratii, art. gratiile (sil. -ti-i-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
grația vb. (sil. -ți-a), ind. prez. 1 sg. grațiez, 3 sg. și pl. grațiază, 1 pl. grațiem (sil. -ți-em); conj. prez. 3 sg. și pl. grațieze; ger. grațiind (sil. -ți-ind)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
grație s. f. (sil. -ți-e), art. grația (sil. -ți-a), g.-d. art. grației; pl. grații, art. grațiile (sil. -ți-i-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
grația (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. grațiază, 1 pl. grațiem, ger. grațiind)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
GRATIE s. zăbrea, (pop.) ostreț, (Transilv.) roștei. (Fereastră cu ~ii.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GRATIE s. v. spetează.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GRAȚIA vb. (JUR.) (înv.) a pardona. (A ~ un condamnat.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GRAȚIE s., prep. 1. s. v. drăgălășenie. 2. s. v. delicatețe. 3. s. mlădiere, suplețe, zveltețe. (~ a mersului ei.) 4. s. (BIS.) dar, favoare, har, (înv.) măiestrie. (~ divină.) 5. s. v. milă. 6. prep. v. datorită.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GRAȚIE s. v. favoare, grațiere, protecție.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
gratie s. v. SPETEAZĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRATIE s. zăbrea, (pop.) ostreț, (Transilv.) roștei. (Fereastră cu ~ii.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRAȚIA vb. (JUR.) (înv.) a pardona. (A ~ un condamnat.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRAȚIE s., prep. 1. s. drăgălășenie, farmec, (livr.) șarm. (Are o ~ înnăscută.) 2. s. delicatețe, finețe, gingășie, suavitate. (Gesturi pline de ~.) 3. s. (BIS.) dar, favoare, har, (înv.) măiestrie. (~ divină.) 4. s. (BIS.) ajutor, har, îndurare, milă, milostivire, (înv. și pop.) milostenie, (înv.) milcuire, milosîrdie, miloste, milostivenie, milostivnicie. (~ divină s-a aplecat asupra lui.) 5. prep. datorită, mulțumită, (înv.) slavă. (~ lui a izbutit.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
grație s. v. FAVOARE. GRAȚIERE. PROTECȚIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A grația ≠ a condamna
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Grație ≠ dizgrație
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
gratie (gratii), s. f. – 1. Zăbrea, bară de metal. – 2. Vergea, grilaj. – 3. Grilă. grătar. – 4. (Înv.) Grătar (de prăjit carne). – 5. Spalier. – 6. Rețea. Lat. pop. *gratis în loc de cratis (Densusianu, Hlr., 111; Pușcariu 728; Candrea-Dens., 725; REW 2304; DAR; Serra, Dacor., IX, 170), cf. it. grata, de unde sb. grata (Miklosich, Fremdw., 90). – Der. grătar, s. n. (obiect din vergele metalice pentru prăjit carnea), cu suf. -ar (din lat. *gratālis, după Pușcariu 727 și DAR; din lat. *gratārium, după Candrea-Dens., 753). Din rom. provine rut. grata (Candrea, Elemente, 408).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
grație (grații), s. f. – Drăgălășenie, finețe, gingășie. Lat. gratia (sec. XIX). – Der. gratis, adv., din fr. gratis, lat. gratis; gratifica, vb., din lat. gratificare; gratificați(un)e, s. f., din fr.; gratitudine, s. f., din lat.; gratuit, adj., din fr.; gratuitate, s. f., din lat.; gratula, vb. (Trans., a felicita), din lat., cf. germ. gratulieren; gratulați(un)e, s. f., din lat.; disgrație, s. f., din fr. disgrâce; disgrația, vb., din lat.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
grație, grații, s.f. – 1. Îndurare. 2. Răgaz, păsuire: „Hei, tu, socrioara mea, / Atâta grațâie-m daț’ / Până eu numa mi-oi mere...” (Papahagi, 1925: 269; Rozavlea). – Lat. gratia „frumusețe, farmec; recunoștință; iertare, îngăduință” < lat. gratus „plăcut” (Scriban, DER, DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
GRATIA, com. în jud. Teleorman; 3.266 loc. (1995). Avicultură.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
EXEMPLI GRATIA (E.G.) (lat.) bunăoară, de exemplu – Expresie folosită pentru a indica o enumerare care nu are caracter exhaustiv.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
GRATIA GRATIAM PARIT (lat.) binefacerea aduce binefacere – Proverb căruia îi corespunde în română: bine faci, bine găsești.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
GRAȚII (în mitologia romană), cele trei zeițe ale frumuseții, distincției și bucuriei (Aglaia, Euphrosyne și Thalia), considerate fiicele lui Zeus și ale unei oceanide. În mitologia greacă se numeau harite. Au constituit subiect de inspirație pentru numeroși pictori (Botticelli, Rafael, Tintoretto, Rubens) și sculptori (G. Picon, L. Kern, E. Falconet, A. Canova).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Grat/ă, -ia, -ie, -iești, -ii v. Pancratie I B 1.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Exempli gratia (lat. „De exemplu, bunăoară”) – De obicei această formulă apare rezumată în cele două inițiale: e.g. Se mai folosește, cu același înțeles: verbi gratia.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a face grații expr. (peior.) 1. a căuta să pară fermecător prin gesturi și atitudini afectate. 2. a fi exagerat de pretențios.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a fi în grațiile cuiva expr. a avea parte de încrederea / de bunăvoința cuiva.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: gra-ti-e
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: gra-ți-a
verb (VT211) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
- silabație: gra-ți-e
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
exempli gratialocuțiune adverbială
- 1. După cum arată exemplele; de exemplu. DN
- comentariu e.g. DOOM 3
etimologie:
- exempli gratia DN
gratie, gratiisubstantiv feminin
- 1. Fiecare dintre vergelele care se așază (paralel) în tocul (sau în fața) ușilor, ferestrelor, vitrinelor etc., alcătuind împreună un ansamblu fix sau semimobil, care servește ca măsură de siguranță sau ca motiv arhitectonic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Harun-al-Rașid trecuse repede la altă ferestruică cu gratii, de unde se vedea în sala tronului. CARAGIALE, P. 136. DLRLC
- Casa cea de aramă... era acum toată numai un sloi de gheață, și nu se mai cunoștea pe dinafară nici ușă, nici ușori, nici gratii, nici obloane la ferești. CREANGĂ, P. 255. DLRLC
- După gratii de fereastră o copilă el zări. EMINESCU, O. I 144. DLRLC
- La închisori: DLRLC
- Peste un sfert de ceas, avea să fie după gratii tari și bine păzite de puștile gardienilor. POPA, V. 118. DLRLC
- Gruie zace la-nchisoare De trei ani lipsiți de soare, Și prin gratii lung privește. ALECSANDRI, P. P. 145. DLRLC
-
- Nu pot să uit... Patul acela fără saltele, Care-mi săpa gratii pe spate. JEBELEANU, C. 14. DLRLC
- Și vinul gălbui așa sclipea de frumos din paharul străveziu, printre gratia fină de alabastru însuflețit a degetelor sale! HOGAȘ, M. N. 38. DLRLC
- 1.1. Gratie de matcă = gratie de tablă, cu orificii, care desparte cuibul unui stup de magazia de recoltă, spre a împiedica regina să pătrundă și să depună ouăle acolo. DLRLC
-
etimologie:
- *gratis (= cratis) DEX '09 DEX '98
grația, grațiezverb
- 1. A acorda unui condamnat iertarea, parțială sau totală, în executarea pedepsei, printr-un act emis de șeful statului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN Șăineanu, ed. VI Scriban
- Funcționarii prinși cu abuzuri și dați în judecată de un minister erau grațiați și reintegrați de ministrul ce venea în urmă și reîncepeau să abuzeze. BOLINTINEANU, O. 433. DLRLC
-
etimologie:
- gracier DEX '09 DEX '98 DN
- graziare DEX '09 DEX '98 DN
grație, grațiisubstantiv feminin
- 1. Drăgălășenie, finețe, gingășie demonstrate de o ființă în mișcări, atitudini etc.; atracție particulară pe care o provoacă cineva sau ceva prin aspect, mișcare etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Vigoare în loc de grație, demnitate în loc de frumusețe, strictă exactitate la reproducerea naturii omenești în loc de forme estetice ideale, iată calitățile ce caracterizează stilul sculpturii din timpul lui Traian. ODOBESCU, S. III 75. DLRLC
- Și flacăra privirii Și grația zîmbirii În ochii ei se joacă, pe buze-i locuiesc. ALEXANDRESCU, M. 51. DLRLC
- 1.1. (În mitologia romană) Cele trei grații sau grațiile = cele trei zeițe considerate ca personificări ale frumuseții și gingășiei feminine. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 1.2. Farmece, nuri. DLRLC DN
- Ce stranie schimbare în fața-i adorată Ce pînă mai ieri încă de grații strălucea! MACEDONSKI, O. I 248. DLRLC
- Nu-i vina mea dacă m-au înzăstrat natura cu grații. ALECSANDRI, T. I 71. DLRLC
-
- A face grații = a căuta să pară fermecător prin gesturi și atitudini afectate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cucoana face grații în balconul ei știindu-se spionată. SADOVEANU, P. S. 165. DLRLC
-
- A face grații = a-și manifesta în mod nejustificat nemulțumirea, a face nazuri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
- 2. Bunăvoință, preferință, favoare de care se bucură cineva. DEX '09 DEX '98 MDN '00sinonime: bunăvoință favoare
- 2.1. Dar acordat de Dumnezeu omului pentru mântuirea lui. DEX '09 DNsinonime: har
- 2.1.1. Anul de grație..., formulă emfatică pentru indicarea unui an calendaristic. DEX '09 DLRLC
- Anul de grație 1830. DLRLC
-
- 2.1.2. Stare de grație = creație poetică; poezie; ipostază, inspirație poetică. MDN '00
-
- A intra în grațiile cuiva = a câștiga încrederea, bunăvoința cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
-
-
- Împăratul... mi-a zis: în zadar plîngi, ce-am hotărît – trebuie să se împlinească... dară, de ai vrea o poftă, spune, numai grație nu cere – așa zise. – Nu cer grație, am răspuns împăratului. RETEGANUL, P. V 84. DLRLC
-
- 4. Lovitură de grație = lovitură care aduce sfârșitul, moartea. MDN '00
etimologie:
- gratia DEX '09 DEX '98 DN