Gloriosa rothschildiana O’Brien. Specie cu floare roșie cu marginile galbene, 6 petale (lungi de cca 10 cm și late de 4 cm), de sub fiecare pornind o stamină (3,7-4 cm lungime), terminată cu o anteră plină cu polen galben. La desfacerea bobocului, petalele sînt: netede și întinse orizontal, cu un colorit galben-verzui pe margine, iar la mijloc, roșu-pal. După cîteva zile se colorează într-un galben-viu și roșu-plăcut și se recurbează în sus în formă de glob (cu diametrul de cca 10 cm), cu fiecare margine- a petalei ondulată. După ce floarea s-a trecut, petalele se întind din nou orizontal, pierzînd ondulațiile, culoarea galbenă devine portocalie, iar roșul se închide la culoare, florile nemaifiind aspectoase. Tijă florală, cca 20 cm înălțime. Frunzele (cca 28 cm, lungime, 7 cm lățime, la mijloc), spre vîrf, pe ultimii 5 cm, se îngustează pînă ajung la 1 mm, căpătînd forma de cîrcei cu care planta se agață. Tuberculi de formă cilindrică, a căror lungime variază între 10 și 50 cm. În general, fiecare cm de tubercul produce o floare. După terminarea perioadei de înflorire tuberculul vechi moare, rămînînd tuberculii noi, de obicei 2, așezați în poziție verticală (PI. 37, fig. 214).