Gherla f. numit de Unguri Szamosujvár, oraș ardelenesc locuit mai ales de Armeni («Armenierstadt»): 5000 loc. Reședința unui episcop român. Seminar catolic.

ghelă sf vz gherlă

gherlă sf [At: VLAHUȚĂ, N. 190 / V: (înv, 2-4) ~elă / Pl: ~le / E: pbl Gherla (cunoscut pentru închisoarea sa)] (Pfm) 1 Închisoare. 2 (La jocul de table) Zar nefavorabil. 3 (La jocul de table, biliard; îlv) A da ~ A rata. 4 (Gmț; îe) A da gherlă la plată A pleca fără a plăti.

GHERLĂ, gherle, s. f. Închisoare, temniță. Se auzea glasul gros, răstit, al lui Dumitru, feciorul cel mai mare al lui Scăpău, – celălalt era la gherlă, prins la oraș cu specula. DUMITRIU, N. I. 18. Sîntem sătui de gherlă și de prigonirile domnului director. VLAHUȚĂ, O. A. 157.

gherlă f. pop. închisoare: pârcălabul îi duse pe amândoi la gherlă ISP. [Dela Gherla oraș ardelenesc ce are un penitenciar].

ghéla f. art. Fam. A da ghela, a da chix, a nu nimeri la biliard. Fig. Fam. A da ghela la plată, a fugi fără să plăteștĭ.

ghérlă f., pl. e (d. Gherla, un oraș din Ardeal vestit pintr’un vechĭ castel întrebuințat apoĭ ca închisoare). Fam. Arest, închisoare, penitenciar: L-a turnat la gherlă.

+Gherla (oraș) s. propriu f. art., g.-d. art. Gherlei

gherlă (pop., fam.) s. f., g.-d. art. gherlei; pl. gherle

gherlă (pop., fam.) s. f., g.-d. art. gherlei; pl. gherle

gherlă s. f., g.-d. art. gherlei; pl. gherle

GHERLĂ s. v. arest, închisoare, ocnă, penitenciar, pușcărie, temniță.

gherlă s. v. AREST. ÎNCHISOARE. OCNĂ. PENITENCIAR. PUȘCĂRIE. TEMNIȚĂ.

ghelă (-le), s. f. – Eșec, nereușită, fiasco, lovitură greșită la jocuri. Origine incertă. Ar putea fi în legătură cu germ. gellend „strident, nepotrivit”.

gherlă (gherle), s. f. – Carceră, închisoare. De la Gherla, oraș din Trans., unde exista un penitenciar cunoscut. – Der. gherlan, s. m. (Trans., hoț).

GHERLA, oraș în jud. Cluj, în Pod. Someșan, pe Someșu Mic; 24.612 loc. (1995). Termocentrală. Constr. metalice; combinat pentru industrializarea lemnului (plăci aglomerate, furnire, placaje, mobilă); tricotaje și conf.; chibrituri, sticlărie pentru menaj, produse alim. (preparate din carne, băuturi, panificație etc.). Ateliere de confecționat covoare orientale. Muzeu de istorie și arheologie. Castel-cetate în stilul Renașterii (1540-1551), case în stil baroc (sec. 18), biserica armeano-catolică Solomon (1723-1724), biserica romano-catolică (1748-1804). Parc dendrologic. Așezare romană fortificată. Prima mențiune documentară datează din 1291. Recunoscut ca oraș în 1510. în sec. 17, în G. s-a stabilit un grup de armeni veniți din Moldova, dând orașului denumirea de Armenepolis (Armenienstadt). Mare centru comercial. Închisoarea din G. a fost una dintre cele mai dure din timpul regimului comunist.

GHERLA, Pătrășcoaia, f. din Hințești, r. Suceava (17 A IV 187); Gherlii genitiv (17 A V 189); Ghirlă, poreclă (Sc), < subst. gherlă „închisoare”, după vestita închisoare din orașul ard. Gherla < germ. Gherlach.

FIZEȘU GHERLII, com. în jud. Cluj; 2.513 loc. (1995). Mănăstirea Nicula (sec. 16) cu biserică de zid, din 1875-1879, ce păstrează picturi murale originare, de factură bizantină. Vestit centru de realizare a icoanelor pe sticlă (satul Nicula).

MINTIU GHERLII, com. în jud. Cluj, situată în partea de NV a Dealurilor Jimborului, pe Someșu Mic; 3.699 loc. (2000). Halte de c. f. (în satele Bunești și Nima). Pomicultură. În satul M.G., menționat documentar în 1304, se află o biserică din sec. 13, iar în satul Nima, atestat documentar în 1225, o biserică de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (1774).

gherlă, gherle s. f. (intl.) 1. închisoare, pușcărie. 2. zar ghinionist.