Gherghina f. cetate veche ruinată, spre V. de Galați, aproape de gura Siretului.

georgină sf vz gherghină

gheorghină¹ sf vz gherghină²

gheorghină² sf vz gherghină³

gherghină¹ sf [At: ALRM I/I, h. 50 / Pl: ~ne / E: nct] (Reg) Bărbie.

gherghină⁴ sf vz giurgină

gherghină² sf [At: H II, 26 / V: gheor~ / Pl: ~ne / E: ns cf gherghin] (Bot; reg) 1-2 Fructul gherghinului (1-2).

gherghină³ sf [At: PANȚU, PL.² / V: gheor~, giorgină / Pl: ~ne / E: ger Georgine] (Bot; reg) 1 Dalie (Dahlia variabilis sau cultorum) 2 Planta Georgina variabilis.

giorgină sf vz gherghină³

giurgină sf [At: PANN, H. 86/17 / V: gherghină^[1], ~giu~ / Pl: ~ne / E: tc ğurğina] (Înv) 1 Gruzină. 2 Dans de origine turcească (cu figuri și gesturi caraghioase). 3 (Îe) A juca (pe cineva) ~na A păcăli pe cineva. 4 (Olt; îe) A juca gherghina A fi ceva din belșug. corectat(ă)

giurgiună sf vz giurgină

GHERGHINĂ, gherghine, s. f. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori frumoase albe, galbene, roșii sau violete, fără miros (Dahlia variabilis); dalie. Grădina în care mor ultimele gherghine... ANGHEL, PR. 118. Foaie verde ș-o gherghină. ȘEZ. I 236.

GHERGHINĂ ~e f. Plantă erbacee decorativă cu flori în capitule mari, de diferite culori; dalie. /<germ. Georgine

gheorghină f. Bot. alt nume dat daliei (Georgina): mănâncă gheorghinele și îngână măslinele PANN. [Nemț. GEORGINE].

giurgină f. horă caraghioasă turcească; a juca pe cineva giurgina, a-l duce de nas: să-l joace giurgina ISP. [Turc. DJEORDJINA, joc grotesc, însoțit de gesturi, grimase și atitudini de râs].

gherghínă f., pl. e (rut. bg. gergina, rus. geor-, d. germ. georgine, în lat. bot. georgina, dalie). Dalie. Floare de dalie. Fruct de gherghin (de păducel).

gĭurgínă f., pl. e (turc. ğurğina, femeĭe din Georgia, Georgiană). Georgiană. Un dans comic. A juca gĭurgina (pe cineva), a-l duce de nas.

gherghin (păducel) s. m., pl. gherghini

gherghină (dalie) s. f., g.-d. art. gherghinei; pl. gherghine

giurgină (înv.) (desp. giur-) s. f., g.-d. art. giurginei; pl. giurgine

gherghină (dalie) s. f., g.-d. art. gherghinei; pl. gherghine

giurgină (înv.) (giur-) s. f., g.-d. art. giurginei; pl. giurgine

gherghină (dalie) s. f., g.-d. art. gherghinei; pl. gherghine

giurgină s. f. (sil. giur-), g.-d. art. giurginei; pl. giurgine

gherghină, -ne.

GHERGHINĂ s. v. dalie.

GHERGHINĂ s. (BOT.; Dahlia cultorum) dalie, (Transilv. și Maram.) leurdină.

gherghină (gherghine), s. f. – 1. Dalie (Dahlia variabilis). – 2. Fruct de păducel. Germ. Georgine (DAR), cf. it. georgina (DAR), cf. it. georgina (Battisti, III, 1789), bg., rut. gergina (după Conev 39, din bg.). Este pop.

giurgină (giurgine), s. f. – Dans comic. – Mr. giurgiună. Tc. curcina, çorçina (Șeineanu, II, 190), cf. bg. ğurğuna.

Gherghin, -a, -ar, -ica, -oiu v. Gheorghie II 11.

DAHLIA Cav., GHEORGHINE, DALIE fam. Compositae. Gen originar din Mexic și Guatemala, cca 15 specii, perene, ierbacee sau semilemnoase, cu rădăcini tuberizate, cărnoase, fasciculate. Tulpini (cca 2 m înălțime) fistuloase, ramificate, glabre sau pubescente. Frunze opuse, penate, eu segmente ovate,. ascuțite, serat-dentate sau incise. Flori simple sau învoalte, cele radiale divers colorate, pe receptacul comun, reunite în calatidii (înconjurate de un invc- lucru dublu serial, cel intern compus din cca 14 foliole, cel extern din 5 foliole) mari, dispuse la vîrful peduncuiilor, axilare, mai întîi pendente. La specia tipică florile centrale sînt galbene, mici, tubuloase, cele marginale liguloase, abia vizibile și viu colorate în roșu-stacojiu. Are numeroase varietăți cu flori de diferite forme și culori (albe, galbene, roșii, violet), cu capitulele voluminoase, avînd toate florile ligulate sau toate tubuloase, cu tuburile largi, divers colorate, uneori unicolore, alteori panașate. înflorește aug.-oct. Fructele sînt achene. (Pl. 28, fig. 162).

Dahlia pinnata Cav. (syn. D. rosea Cav.; D. variabilis Willd. Desf.). Plantă glabră sau pubescentă (peste 1 m înălțime), cu tulpină fistuloasă, ramificată, aspect de tufă, la bază lemnificată. Rădăcini cărnoase, în formă de tuberculi, fuziforme, fasciculate. Frunze mari, opuse, lobate, cu lobii ascuțiți. Flori ligulate, avînd toate culorile afară de albastru (unicolore, striate, punctate sau pătate), dispuse în capitule.