2 intrări
12 definiții
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- enciclopedice (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GENĂ, gene, s. f. (Genet.) Segment al macromoleculei de ADN format dintr-o anumită secvență de nucleotide, care acționează ca o unitate funcțională și conține informația genetică. – Din fr. gène.
genă sf [At: CONTEMP., S. II, 1949, nr. 126, 9/5 / Pl: ~ne / E: fr gène] (Blg) Element al cromozomilor care determină transmiterea și manifestarea unor caractere ereditare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GENĂ, gene, s. f. (Biol.) Element al cromozomilor care determină transmiterea și manifestarea unor caractere ereditare. – Din fr. gène.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
GENĂ, gene, s. f. Particulă dintr-un cromozom căreia școala biologică idealistă îi atribuie rolul de a transmite caracterele eredității.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GENĂ s.f. (Genet.) Particulă a unui cromozom care poartă caracterele eredității. [< fr. gène, cf. gr. genos – origine].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GENĂ s. f. unitate funcțională individuală a unui cromozom, care poartă caracterele eredității. (< fr. gène)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
GENĂ ~e f. biol. Particulă localizată într-un cromozom, care determină dezvoltarea caracterelor ereditare. /<fr. gene
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
genă s. f., g.-d. art. genei; pl. gene
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
genă s. f., g.-d. art. genei; pl. gene
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
genă s. f., g.-d. art. genei; pl. gene
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
GÉNĂ (< fr. {i}; {s} gr. genos „naștere, origine”) s. f. (GENET.) Informația nucleotidă care asigură sinteza unei secvențe de aminoacizi și care ocupă, cel puțin la organismele superioare, un locus specific. Descoperită și definită astfel de W. Johannsen în 1909; în genetica moleculară, g. este definită ca segment al macromoleculei de ADN (sau ARN, în cazul unor virusuri) format dintr-o anumită secvență de nucleotide, care acționează ca o unitate funcțională și conține informația genetică. În concepția actuală, g. are două funcții esențiale: autocatalitică, ce determină g., prin replicare, după sistemul matriței, să se reproducă fidel, într-o multitudine de copii necesare celulelor în diviziune, realizând transmiterea ereditară a informației genetice; heterocatalitice, prin care g. determină sinteza unor proteine cu o anumită secvență de aminoacizi, decodificând informația genetică. Se clasifică în funcție de: localizare, manifestare și acțiune. În organismul uman, pe cei 46 cromozomi există c. 50.000 de g. La München s-a efectuat prima sinteză de g. artificială umană.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Gen/a, -ica v. Evghenia 5.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
genă, genesubstantiv feminin
- 1. Segment al macromoleculei de ADN format dintr-o anumită secvență de nucleotide, care acționează ca o unitate funcțională și conține informația genetică. DEX '09
- diferențiere Element al cromozomilor care determină transmiterea și manifestarea unor caractere ereditare. DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- gène DEX '09 DEX '98 DN