9 intrări

58 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GÁTA adj. invar. (Adesea adverbial) 1. (Despre lucruri) A cărui confecționare, construire, realizare s-a îndeplinit; isprăvit, terminat, sfârșit. ◊ Haine (de) gata = haine confecționate care se pot cumpăra direct din magazin. ◊ Loc. adv. (Pe) de (-a) gata = fără să muncească, pe nemuncite, din munca altuia. ◊ Expr. A da gata = a) a isprăvi, a lichida ceva; b) a chinui, a distruge pe cineva; c) a zăpăci, a ului pe cineva. A veni (sau a sosi) la de-a gata = a profita de ceva făcut de altul. ♦ Care a luat ființă, a căpătat existență. ♦ (Cu valoare de adverb sau de interjecție) Ajunge! destul! 2. Care a făcut toate pregătirile pentru ceva; pregătit. ♦ Dispus să..., în stare să... 3. Care este aproape să..., pe punctul de a... – Cf. alb. gat.

GÁTA adj. invar. (Adesea adverbial) 1. (Despre lucruri) A cărui confecționare, construire, realizare s-a îndeplinit; isprăvit, terminat, sfârșit. ◊ Haine (de) gata = haine confecționate care se pot cumpăra direct din magazin. ◊ Loc. adv. (Pe) de (-a) gata = fără să muncească, pe nemuncite, din munca altuia. ◊ Expr. A da gata = a) a isprăvi, a lichida ceva; b) a chinui, a distruge pe cineva; c) a zăpăci, a ului pe cineva. A veni (sau a sosi) la de-a gata = a profita de ceva făcut de altul. ♦ Care a luat ființă, a căpătat existență. ♦ (Cu valoare de adverb sau de interjecție) Ajunge! destul! 2. Care a făcut toate pregătirile pentru ceva; pregătit. ♦ Dispus să..., în stare să... 3. Care este aproape să..., pe punctul de a... – Cf. alb. gat.

gata [At: NECULCE, L. 29 / E: cf alb gat] 1 ai (D. lucruri) Care în urma confecționării, construirii, preparării, realizării etc. este terminat. 2 av (Spc; d. mâncăruri; îe) A fi ~ Gătit. 3 ai (Îs) Haine (de) gata Haine confecționate de fabrică, nu de un croitor particular, care se cumpără direct din magazin. 4 a (D. oameni, copii; îla) De bani ~ Care nu-și câștigă singur existența, bucurându-se de averea familiei. 5 a (Pex; d. oameni, copii; îal) Infatuat (și adeseori năzuros). 6 (Îlav) (Pe) de-a gata Pe nemuncite, pe munca altuia. 7 (Pop; îal) Dintr-o dată. 8 av (Înv; îe) A plăti de-a ~ A da toți banii datorați o dată. 9 ai (Înv; îs) Bani ~ Bani peșin. 10 av (Îe) A veni (sau a sosi) la (de-a) ~ A profita de ceva făcut de altul. 11 av (Fam; d. o treabă; îe) A da ~ A isprăvi, a lichida ceva. 12 av (Fam; d. persoane; îae) A chinui, a distruge sau a epuiza pe cineva. 13 av (Fam; d. persoane; îae) A zăpăci, a ului. 14 av (D. persoane sau stări sufletești; îlv) A fi ~ A apărea. 15 av (D. persoane; îae) A fi pregătit, a fi în situația de a săvârși ceva. 16 av (Îae) Care este înființat din... 17 av (Îae; complinit de un conjunctiv sau de un infinitiv) În stare să... 18 av (Îae; complinit de un supin sau de un infinitiv) A fi pregătit pentru ceva, pentru o anumită acțiune. 19 av (Îae; complinit de un conjunctiv sau de un infinitiv) Cât pe ce să... 20 av (Îe) A fi ~ la (sau de) bătaie A fi pregătit și chiar dornic să se bată. 21 av (Cu valoare de interjecție) Ajunge! Destul!

GÁTA adj. invar. 1. (Despre lucruri concrete și abstracte) Făcut de tot, pregătit astfel încît să poată fi întrebuințat; isprăvit, terminat. În fundul sufletului lui însă sta gata hotărîrea. SADOVEANU, O. I 481. Masa fiind gata, s-au apucat să cineze. CARAGIALE, O. III 80. Mărita-m-aș și eu, biata, Rufele de pat nu-s gata. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 442. ◊ (Adverbial) Fiecare nouă generație, pășind în viață, găsește gata pregătite forțele de producție și relațiile de producție create de generațiile anterioare. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 10, 89. Glicherie se și întoarse iute cu migdale și cu alune stricate gata. HOGAȘ, DR. 283. (Cu valoare de predicat) Deodată, cînd a ajuns locomotiva în fața ei, s-a repezit și gata. C. PETRESCU, C. V. 36. ♦ Pregătit pentru a..., pe punctul de a... [Recruții] stăteau gata să ia drumul Galațului. BUJOR, S. 39. Luceafăru-i gata s-apuie. COȘBUC, P. II 7. ◊ Haine (de) gata = (în opoziție cu de comandă) haine confecționate, care se pot cumpăra într-un magazin. Bani gata v. ban.Loc. adv. (Pe) de-a gata = pe nemuncite, din munca altuia. Așteaptă să le vie toate de-a gata. REBREANU, R. I. 191. Doar cu gîndul le gîndește Și de-a gata toate-i vin. VLAHUȚĂ, la TDRG. ◊ Expr. A da gata = a) (cu privire la acțiuni exprimate sau subînțelese) a isprăvi, a lichida, a pune capăt. De mult dăduseși gata biblioteca mică a vărului tău. PAS, Z. I 297. Au dat gata patru curcani fripți. SADOVEANU, O. I 297. La vîrsta de 11 ani, un copil... a dat gata gramatica cu etimologia, sintaxa și cu toate chichițele ei. VLAHUȚĂ, la TDRG; b) (cu privire la persoane) a chinui, a distruge, a prăpădi; fig. a ului, a zăpăci. Mîndră, galben puișor, Mă dai gata cu-al tău dor! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 96. A veni (sau a sosi) la de-a gata = a veni (sau a sosi) la ceva făcut de altul și de care tu numai profiți, fără a fi depus nici o muncă. ♦ Care a luat ființă, care a căpătat existență. Îl vede azi, îl vede mîni, Astfel dorința-i gata. EMINESCU, O. I 167. Cînd se deșteptă... văzu ziua gata. ȘEZ. V 20. Urîtul din ce-i făcut? – Din omul care-i tăcut; Pune-o buză peste alta, Și iată, urîtu-i gata! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 80. ♦ (Cu valoare de adverb sau de interjecție) Ajunge! destul! Nu mai turna! Gata! 2. (Despre ființe sau despre lucruri văzute în acțiune) Care a făcut toate pregătirile (pentru ceva), care a ajuns în situația de a putea face ceva; pregătit. Aștepta gata la ușă. CARAGIALE, O. III 66. Cînd avem să pornim?Și acuma, moș Nichifor, dacă ești gata. – Gata, jupîne. CREANGĂ, P. 113. De vreți să vi le povestesc... eu sînt gata. ALECSANDRI, T. I 95. ◊ (Urmat de determinări introduse prin prep. «cu» sau «de») Toți să fim gata de jertfă. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 103. Să nu te sperii, ci să fii gata cu arcul. ISPIRESCU, L. 4. Și să fim gata de fugă. ALECSANDRI, T. I 460. ♦ (Urmat de un conjunctiv, de un infinitiv sau de un supin) Dispus să..., în stare să... Din clipa aceea se simți alt om... gata să înfrunte toată lumea. REBREANU, I. 92. Eu, iată, sînt gata a-mi da viața pentru tine. ISPIRESCU, L. 12. ◊ Expr. Gata pentru muncă și apărarea patriei = titlu al unui complex sportiv de masă (G.M.A.). 3. (Urmat de un conjunctiv sau de un infinitiv, introdus uneori prin prep. «de») Cît p-aci să..., aproape să..., pe punctul, pe cale de a... Era gata să cadă pe brînci. DUMITRIU, N. 152. Becurile se balansau, clipind, gata să se stingă. C. PETRESCU, C. V. 137. Cînd era gata a o lovi cu a doua săgeată, strigă ea: Stăi, Făt-Frumos. ISPIRESCU, L. 5. ◊ (Întărit prin repetare) Cînd ai trecut, după vreo douăzeci de ani... erai gata-gata să nu o mai cunoști. PAS, Z. I 12.

GÁTA2 interj. (se folosește pentru a exprima îndemnul de a înceta o acțiune) Ajunge! Destul! /<alb. gat

GÁTA1 adj. invar. și adverbial 1) (despre lucruri, procese etc.) Care este făcut până la capăt; adus la condiția finală; terminat; sfârșit; isprăvit. * Haine ~ confecții. 2) Care este în stare să efectueze ceva; capabil pentru ceva. A fi ~ pentru susținerea tezei. ◊ A veni la de-a ~ a veni la ceva pregătit de alții, necontribuind cu nimic. A da ~ a) a termina de făcut; b) a distruge (moral sau fizic); c) a buimăci; a ului. 3) (uneori repetat; urmat, mai ales, de un verb la conjunctiv) Cât pe ce; mai-mai. ~ să plece. /<alb. gat

gata adv. în stare de a, dispus: gata să iasă. [Albanez GAT].

gáta adj. fix pus după subst. (alb. gat, gata, cu -a adverbial, rudă cu vsl. gotovŭ, gata. V. gătesc și gotov). Terminat, preparat, în stare de: îs gata să plec, de plecare, de plecat, de luptă. A fi gata de toate, 1) a fi preparat p. orĭ-ce, 2) a nu refuza nimica din ceĭace se cere saŭ se oferă. Haĭne gata, făcute din ainte în așteptarea unuĭ cumpărător. Banĭ gata, banĭ numerarĭ, peșin, prezențĭ. Fecĭor de banĭ gata, care cheltuĭește banĭ nemuncițĭ de el (moștenițĭ). A da gata, a termina, (fig.) a ucide. De-a gata, nemuncind, preparat de altu: a avea toate de-a gata.

GĂTÁ vb. I v. găti.

GĂTÍ, gătesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) îmbrăca (frumos); a (se) împodobi. 2. Refl. și tranz. A fi gata de..., a (se) pregăti (pentru o acțiune). 3. Tranz. A face, a prepara mâncare (prin fierbere, prăjire etc.). 4. Tranz. și intranz. (Reg.) A sfârși, a termina, a isprăvi. 5. Tranz. (Reg.) A omorî, a ucide, a nimici. [Var.: (reg.) gătá vb. I] – Din gata. Cf. alb. gatit.

găti [At: VARLAAM, C. 22 / V: (reg) ~ta, agăta / Pzi: ~tesc, (reg) gat, (înv) ~tez / E: gata, cf alb gatit] 1-2 vtr (Îvp) A (se) pregăti fizic sau moral, pentru a întreprinde o acțiune, pentru a călători pentru o luptă, pentru o nuntă, pentru moarte etc. Si: a se echipa. 3 vt (Pop) A aranja cu tot ce trebuie un loc, patul, masa, casa etc. 4 vr (Pop; îe) A se ~ de drum A trage să moară. 5 vr (Îvp; d. vânt, vifor, ploaie etc.) A se stârni. 6 vr (Pop) indică momentul când cineva vrea să facă ceva A fi gata să... 7 vt(a) A prepara, de obicei la foc, mâncare. 8 vt (Pop; îe) A ~ cuiva o papară A pregăti cuiva ceva rău. 9-10 vtr A (se) îmbrăca frumos, dichisit, atrăgător. 11 vt (D. obiecte, lucruri, locuri) A împodobi. 12-13 vti (Pop; urmat de pp „de”; îf ~ta) A termina de făcut un lucru Si: a sfârși, (pop) a isprăvi. 14 vt (Pop) A termina proviziile de apă, de băutură și de hrană. 15 vt (Pop; c.i. ființe; uneori complinit prin „de zile”) A pune capăt zilelor.

gâță1 sf [At: MARIAN, NU. 288 / Pl: ~țe, ~ți / E: nct] (Reg) 1 Panglică sau șnur care se împletește la capătul cosițelor ca să se poată înnoda când se leagă împrejurul capului. 2 Împletitură a părului în vârful capului, împodobită cu mărgele, panglici sau flori. 3 (La fete) Coadă împletită. 4 (Îe) A împleti ~țe albe A rămâne fată bătrână. 5 (Îe) A face ~ cuiva A face în necaz cuiva. 6 (Reg; îae) A amăgi.

gâță3 sf [At: COMAN, GL. / Pl: ~țe / E: nct] (Reg) Termen de mângâiere pentru pisică.

gâță2 sf [At: ARH. OLT. XXI, 265 / Pl: ~țe / E: ns cf gâț!, gâți!] (Reg; rar) Turmă de porci.

GĂTÍ, gătesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) îmbrăca (frumos); a (se) împodobi. 2. Refl. și tranz. A (se) pregăti pentru o acțiune, de obicei pentru o deplasare. 3. Tranz. A face, a prepara mâncare (prin fierbere, prăjire etc.). 4. Tranz. și intranz. (Reg.) A sfârși, a termina, a isprăvi. 5. Tranz. (Reg.) A omorî, a ucide, a nimici. [Var.: (reg.) gătá vb. I] – Din gata. Cf. alb. gatit.

GĂTÍ, gătesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre oameni) A se îmbrăca (frumos), a se împodobi, a se dichisi. Și doamnele grăbit au prins Să se gătească dinadins Ca niciodat’. COȘBUC, P. II 54. A doua zi seara, mă gătii cum putui mai bine, și la ceasurile 9 fără ceva mă aflam la Sărindar. CARAGIALE, O. II 10. Ți-a mai cumpărat o oglindă... La care să te gătești ca mireasă. TEODORESCU, P. P. 164. ◊ Tranz. (Complementul indică persoana) Pe pruncul ei, Ileana îl gătise și mai ceva: avea o cămășuică înflorită în cusătură de mărgele, o pălăriuță cu pană strălucitoare de rățoi. CAMILAR, TEM. 319. Pe Ileana și-o gătea Cu peteală de mireasă. ALECSANDRI, P. P. 28. ♦ (Rar, complementul indică o podoabă) A potrivi. Spune la badea... Să-și gătească peana bine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 40. 2. Refl. (De obicei urmat de un conjunctiv sau de determinări introduse prin prep. «de») A se pregăti, a face preparative, a fi gata de... Mama Paraschiva se gătea să plece și ea. BUJOR, S. 65. Tocmai cînd se gătea să iasă, o birjă se opri la poartă. VLAHUȚĂ, O. A. 257. Ce vifor se gătește! NEGRUZZI, S. I 58. Tufani, paltini, ghindari, se îngroziră foarte: «Tristă veste, prieteni, să ne gătim de moarte». ALEXANDRESCU, P. 131. ◊ Tranz. Intră și gătește măriei-sale feredeul. SADOVEANU, D. P. 73. Pasărea-și gătește cuibul, floarea, mîndrele-i colori, Cîmpul, via sa verdeață. ALECSANDRI, O. 180. Am gătit caiete, condeie nouă. NEGRUZZI, S. I 7. 3. Tranz. (Cu privire la mîncări) A prepara, a pregăti. Într-una din zile ea își găti bucate singură. ISPIRESCU, L. 22. Gătitu-le-ați ceva bob fiert, găluște... și vărzare? CREANGĂ, A. 10. 4. Tranz. (Regional, cu privire la materiale, provizii) A sfîrși, a epuiza, a isprăvi. Dacă tu-i avea noroc să nu gătesc demîncatul și apa, nu te voi mînca. ENINESCU, L. P. 196. ◊ Refl. Pădurea nu se mai gătește. ȘEZ. I 5. (Și în forma găta) La casa de om sărac S-a gătat făina-n sac Și n-avem să-ți dăm colac. GOGA, C. P. 28. ♦ (Cu privire la acțiuni) A duce pînă la capăt, a pune capăt. Au gătit ei de vorbit. SBIERA, P. 71. Șede moș Nichifor așa pe gînduri, pînă-și gătește de băut luleaua. CREANGĂ, P. 132. 5. Tranz. (Mold., cu privire la persoane) A pune capăt vieții, a ucide. El șopti...: mă rog, lasă-mă la părete, că de-a veni să-mi mai deie un ciomag, mă gătește. ȘEZ. I 266. ◊ (Întărit prin «de zile») Pînă acu era s-o gătească de zile. SBIERA, P. 136. ♦ A zăpăci (pe cineva), a ului, a veni de hac, a da gata. Ștrașnică femeie... m-a fript la inimă, m-a gătit! SADOVEANU, O. I 467. Aceea însă în care te întrece prietenul meu și cu care te-a gătit, este danțul. NEGRUZZI, S. I 64. – Variantă: (Transilv.) gătá, gat (DEȘLIU, G. 26, RETEGANUL, P. III 9), vb. I.

GÎ́ȚĂ, gîțe, s. f. (Mold., Bucov.) Părul femeilor împletit în cozi sau în cosițe; șuviță de păr. Scotea fruntea cu gîțe bălane și ochi albaștri, o mutrișoară ageră de copilă. SADOVEANU, P. M. 234. Își ștergeau mînile... și-și potriveau după urechi gîțele de păr, neliniștite de boarea zilei. id. ib. 257. ◊ Expr. A împleti gîțe albe = a rămîne fată bătrînă. Cînd o fată are păr frumos, nu împletește gîțe albe. SEVASTOS, N. 4. ♦ Panglică sau șiret care se împletește la capătul cosițelor.

GÂȚĂ, gâțe, s. f. (Reg.) Cosiță. ♦ Panglică sau șiret care se împletește la capătul cosițelor.

A GĂTÍ ~ésc tranz. 1) (lucruri sau persoane) A face să devină (mai) frumos, adăugând elemente decorative; a împodobi; a înfrumuseța. 2) A face să fie gata din vreme; a pregăti; a prepara; a orândui. ~ de plecare. 3) pop. A duce până la capăt; a termina; a sfârși; a isprăvi; a mântui; a încheia. 4) A face printr-o operație culinară (fierbere, coacere, prăjire etc.); a pregăti; a prepara. /Din gata

GÂȚĂ ~e f. reg. Păr lung (și des) împletit în cosiță; coadă. /Orig. nec.

arată toate definițiile

Intrare: Gata
nume propriu (I3)
  • Gata
Intrare: gata
gata
adjectiv invariabil (I9)
Surse flexiune: DOR
  • gata
Intrare: de-a gata
compus
  • de-a gata
compus
  • de-a-gata
Intrare: găta
găta
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Găta
Găta nume propriu
nume propriu (I3)
  • Găta
Intrare: găti
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • găti
  • gătire
  • gătit
  • gătitu‑
  • gătind
  • gătindu‑
singular plural
  • gătește
  • gătiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gătesc
(să)
  • gătesc
  • găteam
  • gătii
  • gătisem
a II-a (tu)
  • gătești
(să)
  • gătești
  • găteai
  • gătiși
  • gătiseși
a III-a (el, ea)
  • gătește
(să)
  • gătească
  • gătea
  • găti
  • gătise
plural I (noi)
  • gătim
(să)
  • gătim
  • găteam
  • gătirăm
  • gătiserăm
  • gătisem
a II-a (voi)
  • gătiți
(să)
  • gătiți
  • găteați
  • gătirăți
  • gătiserăți
  • gătiseți
a III-a (ei, ele)
  • gătesc
(să)
  • gătească
  • găteau
  • găti
  • gătiseră
găta1 (1 -t) verb grupa I conjugarea I
verb (VT43)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • găta
  • gătare
  • gătat
  • gătatu‑
  • gătând
  • gătându‑
singular plural
  • ga
  • gătați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gat
(să)
  • gat
  • gătam
  • gătai
  • gătasem
a II-a (tu)
  • gați
(să)
  • gați
  • gătai
  • gătași
  • gătaseși
a III-a (el, ea)
  • ga
(să)
  • gate
  • găta
  • gătă
  • gătase
plural I (noi)
  • gătăm
(să)
  • gătăm
  • gătam
  • gătarăm
  • gătaserăm
  • gătasem
a II-a (voi)
  • gătați
(să)
  • gătați
  • gătați
  • gătarăți
  • gătaserăți
  • gătaseți
a III-a (ei, ele)
  • ga
(să)
  • gate
  • gătau
  • găta
  • gătaseră
găta2 (1 -tez) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • găta
  • gătare
  • gătat
  • gătatu‑
  • gătând
  • gătându‑
singular plural
  • gătea
  • gătați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gătez
(să)
  • gătez
  • gătam
  • gătai
  • gătasem
a II-a (tu)
  • gătezi
(să)
  • gătezi
  • gătai
  • gătași
  • gătaseși
a III-a (el, ea)
  • gătea
(să)
  • găteze
  • găta
  • gătă
  • gătase
plural I (noi)
  • gătăm
(să)
  • gătăm
  • gătam
  • gătarăm
  • gătaserăm
  • gătasem
a II-a (voi)
  • gătați
(să)
  • gătați
  • gătați
  • gătarăți
  • gătaserăți
  • gătaseți
a III-a (ei, ele)
  • gătea
(să)
  • găteze
  • gătau
  • găta
  • gătaseră
Intrare: Găța
Găța nume propriu
nume propriu (I3)
  • Găța
Intrare: Gâță
Gâță nume propriu
nume propriu (I3)
  • Gâță
Intrare: gâță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gâță
  • gâța
plural
  • gâțe
  • gâțele
genitiv-dativ singular
  • gâțe
  • gâței
plural
  • gâțe
  • gâțelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

gata adesea adverbial

  • 1. (Despre lucruri) A cărui confecționare, construire, realizare s-a îndeplinit.
    exemple
    • În fundul sufletului lui însă sta gata hotărîrea. SADOVEANU, O. I 481.
      surse: DLRLC
    • Masa fiind gata, s-au apucat să cineze. CARAGIALE, O. III 80.
      surse: DLRLC
    • Mărita-m-aș și eu, biata, Rufele de pat nu-s gata. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 442.
      surse: DLRLC
    • Fiecare nouă generație, pășind în viață, găsește gata pregătite forțele de producție și relațiile de producție create de generațiile anterioare. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 10, 89.
      surse: DLRLC
    • Glicherie se și întoarse iute cu migdale și cu alune stricate gata. HOGAȘ, DR. 283.
      surse: DLRLC
    • (Cu valoare de predicat) Deodată, cînd a ajuns locomotiva în fața ei, s-a repezit și gata. C. PETRESCU, C. V. 36.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Pregătit pentru a..., pe punctul de a...
      exemple
      • [Recruții] stăteau gata să ia drumul Galațului. BUJOR, S. 39.
        surse: DLRLC
      • Luceafăru-i gata s-apuie. COȘBUC, P. II 7.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Haine (de) gata = haine confecționate care se pot cumpăra direct din magazin.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.3. Bani gata.
      surse: DLRLC
    • 1.4. locuțiune adverbială (Pe) de (-a) gata = fără să muncească, pe nemuncite, din munca altuia.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Așteaptă să le vie toate de-a gata. REBREANU, R. I. 191.
        surse: DLRLC
      • Doar cu gîndul le gîndește Și de-a gata toate-i vin. VLAHUȚĂ, la TDRG.
        surse: DLRLC
    • 1.5. expresie A da gata = a lichida ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: isprăvi lichida attach_file 3 exemple
      exemple
      • De mult dăduseși gata biblioteca mică a vărului tău. PAS, Z. I 297.
        surse: DLRLC
      • Au dat gata patru curcani fripți. SADOVEANU, O. I 297.
        surse: DLRLC
      • La vîrsta de 11 ani, un copil... a dat gata gramatica cu etimologia, sintaxa și cu toate chichițele ei. VLAHUȚĂ, la TDRG.
        surse: DLRLC
    • 1.6. expresie A da gata = a chinui pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: chinui distruge attach_file un exemplu
      exemple
      • Mîndră, galben puișor, Mă dai gata cu-al tău dor! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 96.
        surse: DLRLC
    • 1.7. expresie A da gata = a ului pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ului zăpăci
    • 1.8. expresie A veni (sau a sosi) la de-a gata = a profita de ceva făcut de altul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.9. Care a luat ființă, a căpătat existență.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Îl vede azi, îl vede mîni, Astfel dorința-i gata. EMINESCU, O. I 167.
        surse: DLRLC
      • Cînd se deșteptă... văzu ziua gata. ȘEZ. V 20.
        surse: DLRLC
      • Urîtul din ce-i făcut? – Din omul care-i tăcut; Pune-o buză peste alta, Și iată, urîtu-i gata! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 80.
        surse: DLRLC
    • 1.10. Cu valoare de adverb sau de interjecție:
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ajunge destul (adv.) attach_file un exemplu
      exemple
      • Nu mai turna! Gata!
        surse: DLRLC
  • 2. Care a făcut toate pregătirile pentru ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: pregătit attach_file 6 exemple
    exemple
    • Aștepta gata la ușă. CARAGIALE, O. III 66.
      surse: DLRLC
    • Cînd avem să pornim? – Și acuma, moș Nichifor, dacă ești gata. – Gata, jupîne. CREANGĂ, P. 113.
      surse: DLRLC
    • De vreți să vi le povestesc... eu sînt gata. ALECSANDRI, T. I 95.
      surse: DLRLC
    • Toți să fim gala de jertfă. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 103.
      surse: DLRLC
    • Să nu te sperii, ci să fii gata cu arcul. ISPIRESCU, L. 4.
      surse: DLRLC
    • Și să fim gata de fugă. ALECSANDRI, T. I 460.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Dispus să..., în stare să...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Din clipa aceea se simți alt om... gata să înfrunte toată lumea. REBREANU, I. 92.
        surse: DLRLC
      • Eu, iată, sînt gata a-mi da viața pentru tine. ISPIRESCU, L. 12.
        surse: DLRLC
      • 2.1.1. expresie Gata pentru muncă și apărarea patriei = titlu al unui complex sportiv de masă (G.M.A.).
        surse: DLRLC
  • 3. Care este aproape să..., pe punctul de a...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
    exemple
    • Era gata să cadă pe brînci. DUMITRIU, N. 152.
      surse: DLRLC
    • Becurile se balansau, clipind, gata să se stingă. C. PETRESCU, C. V. 137.
      surse: DLRLC
    • Cînd era gata a o lovi cu a doua săgeată, strigă ea: Stăi, Făt-Frumos. ISPIRESCU, L. 5.
      surse: DLRLC
    • (Întărit prin repetare) Cînd ai trecut, după vreo douăzeci de ani... erai gata-gata să nu o mai cunoști. PAS, Z. I 12.
      surse: DLRLC

etimologie:

găti găta

  • 1. reflexiv tranzitiv A (se) îmbrăca (frumos); a (se) împodobi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dichisi îmbrăca împodobi attach_file 5 exemple
    exemple
    • Și doamnele grăbit au prins Să se gătească dinadins Ca niciodat’. COȘBUC, P. II 54.
      surse: DLRLC
    • A doua zi seara, mă gătii cum putui mai bine, și la ceasurile 9 fără ceva mă aflam la Sărindar. CARAGIALE, O. II 10.
      surse: DLRLC
    • Ți-a mai cumpărat o oglindă... La care să te gătești ca mireasă. TEODORESCU, P. P. 164.
      surse: DLRLC
    • Pe pruncul ei, Ileana îl gătise și mai ceva: avea o cămășuică înflorită în cusătură de mărgele, o pălăriuță cu pană strălucitoare de rățoi. CAMILAR, TEM. 319.
      surse: DLRLC
    • Pe Ileana și-o gătea Cu peteală de mireasă. ALECSANDRI, P. P. 28.
      surse: DLRLC
  • 2. reflexiv tranzitiv A fi gata de..., a (se) pregăti (pentru o acțiune).
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: pregăti attach_file 7 exemple
    exemple
    • Mama Paraschiva se gătea să plece și ea. BUJOR, S. 65.
      surse: DLRLC
    • Tocmai cînd se gătea să iasă, o birjă se opri la poartă. VLAHUȚĂ, O. A. 257.
      surse: DLRLC
    • Ce vifor se gătește! NEGRUZZI, S. I 58.
      surse: DLRLC
    • Tufani, paltini, ghindari, se îngroziră foarte: «Tristă veste, prieteni, să ne gătim de moarte». ALEXANDRESCU, P. 131.
      surse: DLRLC
    • Intră și gătește măriei-sale feredeul. SADOVEANU, D. P. 73.
      surse: DLRLC
    • Pasărea-și gătește cuibul, floarea, mîndrele-i colori, Cîmpul, via sa verdeață. ALECSANDRI, O. 180.
      surse: DLRLC
    • Am gătit caiete, condeie nouă. NEGRUZZI, S. I 7.
      surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A face, a prepara mâncare (prin fierbere, prăjire etc.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: face prepara attach_file 2 exemple
    exemple
    • Într-una din zile ea își găti bucate singură. ISPIRESCU, L. 22.
      surse: DLRLC
    • Gătitu-le-ați ceva bob fiert, găluște... și vărzare? CREANGĂ, A. 10.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • Dacă tu-i avea noroc să nu gătesc demîncatul și apa, nu te voi mînca. ENINESCU, L. P. 196.
      surse: DLRLC
    • Pădurea nu se mai gătește. ȘEZ. I 5.
      surse: DLRLC
    • La casa de om sărac S-a gătat făina-n sac Și n-avem să-ți dăm colac. GOGA, C. P. 28.
      surse: DLRLC
    • Au gătit ei de vorbit. SBIERA, P. 71.
      surse: DLRLC
    • Șede moș Nichifor așa pe gînduri, pînă-și gătește de băut luleaua. CREANGĂ, P. 132.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • El șopti...: mă rog, lasă-mă la părete, că de-a veni să-mi mai deie un ciomag, mă gătește. ȘEZ. I 266.
      surse: DLRLC
    • Pînă acu era s-o gătească de zile. SBIERA, P. 136.
      surse: DLRLC
    • 5.1. A zăpăci (pe cineva), a veni de hac, a da gata.
      exemple
      • Ștrașnică femeie... m-a fript la inimă, m-a gătit! SADOVEANU, O. I 467.
        surse: DLRLC
      • Aceea însă în care te întrece prietenul meu și cu care te-a gătit, este danțul. NEGRUZZI, S. I 64.
        surse: DLRLC

etimologie:

gâță

  • 1. regional Părul femeilor împletit în cozi sau în cosițe; șuviță de păr.
    exemple
    • Scotea fruntea cu gîțe bălane și ochi albaștri, o mutrișoară ageră de copilă. SADOVEANU, P. M. 234.
      surse: DLRLC
    • Își ștergeau mînile... și-și potriveau după urechi gîțele de păr, neliniștite de boarea zilei. SADOVEANU, P. M. 257.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A împleti gâțe albe = a rămâne fată bătrână.
      exemple
      • Cînd o fată are păr frumos, nu împletește gîțe albe. SEVASTOS, N. 4.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Panglică sau șiret care se împletește la capătul cosițelor.
      surse: DLRLC DLRM

etimologie: