8 intrări
63 de definiții
din care- explicative (25)
- morfologice (15)
- relaționale (12)
- etimologice (1)
- specializate (3)
- enciclopedice (5)
- argou (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GATA adj. invar. (Adesea adverbial) 1. (Despre lucruri) A cărui confecționare, construire, realizare s-a îndeplinit; isprăvit, terminat, sfârșit. ◊ Haine (de) gata = haine confecționate care se pot cumpăra direct din magazin. ◊ Loc. adv. (Pe) de (-a) gata = fără să muncească, pe nemuncite, din munca altuia. ◊ Expr. A da gata = a) a isprăvi, a lichida ceva; b) a chinui, a distruge pe cineva; c) a zăpăci, a ului pe cineva. A veni (sau a sosi) la de-a gata = a profita de ceva făcut de altul. ♦ Care a luat ființă, a căpătat existență. ♦ (Cu valoare de adverb sau de interjecție) Ajunge! destul! 2. Care a făcut toate pregătirile pentru ceva; pregătit. ♦ Dispus să..., în stare să... 3. Care este aproape să..., pe punctul de a... – Cf. alb. gat.
GATA adj. invar. (Adesea adverbial) 1. (Despre lucruri) A cărui confecționare, construire, realizare s-a îndeplinit; isprăvit, terminat, sfârșit. ◊ Haine (de) gata = haine confecționate care se pot cumpăra direct din magazin. ◊ Loc. adv. (Pe) de (-a) gata = fără să muncească, pe nemuncite, din munca altuia. ◊ Expr. A da gata = a) a isprăvi, a lichida ceva; b) a chinui, a distruge pe cineva; c) a zăpăci, a ului pe cineva. A veni (sau a sosi) la de-a gata = a profita de ceva făcut de altul. ♦ Care a luat ființă, a căpătat existență. ♦ (Cu valoare de adverb sau de interjecție) Ajunge! destul! 2. Care a făcut toate pregătirile pentru ceva; pregătit. ♦ Dispus să..., în stare să... 3. Care este aproape să..., pe punctul de a... – Cf. alb. gat.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
gata [At: NECULCE, L. 29 / E: cf alb gat] 1 ain (D. lucruri) Care în urma confecționării, construirii, preparării, realizării etc. este terminat. 2 av (Spc; d. mâncăruri; îe) A fi ~ Gătit. 3 ain (Îs) Haine (de) gata Haine confecționate de fabrică, nu de un croitor particular, care se cumpără direct din magazin. 4 a (D. oameni, copii; îla) De bani ~ Care nu-și câștigă singur existența, bucurându-se de averea familiei. 5 a (Pex; d. oameni, copii; îal) Infatuat (și adeseori năzuros). 6 (Îlav) (Pe) de-a gata Pe nemuncite, pe munca altuia. 7 (Pop; îal) Dintr-o dată. 8 av (Înv; îe) A plăti de-a ~ A da toți banii datorați o dată. 9 ain (Înv; îs) Bani ~ Bani peșin. 10 av (Îe) A veni (sau a sosi) la (de-a) ~ A profita de ceva făcut de altul. 11 av (Fam; d. o treabă; îe) A da ~ A isprăvi, a lichida ceva. 12 av (Fam; d. persoane; îae) A chinui, a distruge sau a epuiza pe cineva. 13 av (Fam; d. persoane; îae) A zăpăci, a ului. 14 av (D. persoane sau stări sufletești; îlv) A fi ~ A apărea. 15 av (D. persoane; îae) A fi pregătit, a fi în situația de a săvârși ceva. 16 av (Îae) Care este înființat din... 17 av (Îae; complinit de un conjunctiv sau de un infinitiv) În stare să... 18 av (Îae; complinit de un supin sau de un infinitiv) A fi pregătit pentru ceva, pentru o anumită acțiune. 19 av (Îae; complinit de un conjunctiv sau de un infinitiv) Cât pe ce să... 20 av (Îe) A fi ~ la (sau de) bătaie A fi pregătit și chiar dornic să se bată. 21 av (Cu valoare de interjecție) Ajunge! Destul!
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GATA adj. invar. 1. (Despre lucruri concrete și abstracte) Făcut de tot, pregătit astfel încît să poată fi întrebuințat; isprăvit, terminat. În fundul sufletului lui însă sta gata hotărîrea. SADOVEANU, O. I 481. Masa fiind gata, s-au apucat să cineze. CARAGIALE, O. III 80. Mărita-m-aș și eu, biata, Rufele de pat nu-s gata. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 442. ◊ (Adverbial) Fiecare nouă generație, pășind în viață, găsește gata pregătite forțele de producție și relațiile de producție create de generațiile anterioare. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 10, 89. Glicherie se și întoarse iute cu migdale și cu alune stricate gata. HOGAȘ, DR. 283. (Cu valoare de predicat) Deodată, cînd a ajuns locomotiva în fața ei, s-a repezit și gata. C. PETRESCU, C. V. 36. ♦ Pregătit pentru a..., pe punctul de a... [Recruții] stăteau gata să ia drumul Galațului. BUJOR, S. 39. Luceafăru-i gata s-apuie. COȘBUC, P. II 7. ◊ Haine (de) gata = (în opoziție cu de comandă) haine confecționate, care se pot cumpăra într-un magazin. Bani gata v. ban. ◊ Loc. adv. (Pe) de-a gata = pe nemuncite, din munca altuia. Așteaptă să le vie toate de-a gata. REBREANU, R. I. 191. Doar cu gîndul le gîndește Și de-a gata toate-i vin. VLAHUȚĂ, la TDRG. ◊ Expr. A da gata = a) (cu privire la acțiuni exprimate sau subînțelese) a isprăvi, a lichida, a pune capăt. De mult dăduseși gata biblioteca mică a vărului tău. PAS, Z. I 297. Au dat gata patru curcani fripți. SADOVEANU, O. I 297. La vîrsta de 11 ani, un copil... a dat gata gramatica cu etimologia, sintaxa și cu toate chichițele ei. VLAHUȚĂ, la TDRG; b) (cu privire la persoane) a chinui, a distruge, a prăpădi; fig. a ului, a zăpăci. Mîndră, galben puișor, Mă dai gata cu-al tău dor! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 96. A veni (sau a sosi) la de-a gata = a veni (sau a sosi) la ceva făcut de altul și de care tu numai profiți, fără a fi depus nici o muncă. ♦ Care a luat ființă, care a căpătat existență. Îl vede azi, îl vede mîni, Astfel dorința-i gata. EMINESCU, O. I 167. Cînd se deșteptă... văzu ziua gata. ȘEZ. V 20. Urîtul din ce-i făcut? – Din omul care-i tăcut; Pune-o buză peste alta, Și iată, urîtu-i gata! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 80. ♦ (Cu valoare de adverb sau de interjecție) Ajunge! destul! Nu mai turna! Gata! 2. (Despre ființe sau despre lucruri văzute în acțiune) Care a făcut toate pregătirile (pentru ceva), care a ajuns în situația de a putea face ceva; pregătit. Aștepta gata la ușă. CARAGIALE, O. III 66. Cînd avem să pornim? – Și acuma, moș Nichifor, dacă ești gata. – Gata, jupîne. CREANGĂ, P. 113. De vreți să vi le povestesc... eu sînt gata. ALECSANDRI, T. I 95. ◊ (Urmat de determinări introduse prin prep. «cu» sau «de») Toți să fim gata de jertfă. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 103. Să nu te sperii, ci să fii gata cu arcul. ISPIRESCU, L. 4. Și să fim gata de fugă. ALECSANDRI, T. I 460. ♦ (Urmat de un conjunctiv, de un infinitiv sau de un supin) Dispus să..., în stare să... Din clipa aceea se simți alt om... gata să înfrunte toată lumea. REBREANU, I. 92. Eu, iată, sînt gata a-mi da viața pentru tine. ISPIRESCU, L. 12. ◊ Expr. Gata pentru muncă și apărarea patriei = titlu al unui complex sportiv de masă (G.M.A.). 3. (Urmat de un conjunctiv sau de un infinitiv, introdus uneori prin prep. «de») Cît p-aci să..., aproape să..., pe punctul, pe cale de a... Era gata să cadă pe brînci. DUMITRIU, N. 152. Becurile se balansau, clipind, gata să se stingă. C. PETRESCU, C. V. 137. Cînd era gata a o lovi cu a doua săgeată, strigă ea: Stăi, Făt-Frumos. ISPIRESCU, L. 5. ◊ (Întărit prin repetare) Cînd ai trecut, după vreo douăzeci de ani... erai gata-gata să nu o mai cunoști. PAS, Z. I 12.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GATA1 adj. invar. și adverbial 1) (despre lucruri, procese etc.) Care este făcut până la capăt; adus la condiția finală; terminat; sfârșit; isprăvit. * Haine ~ confecții. 2) Care este în stare să efectueze ceva; capabil pentru ceva. A fi ~ pentru susținerea tezei. ◊ A veni la de-a ~ a veni la ceva pregătit de alții, necontribuind cu nimic. A da ~ a) a termina de făcut; b) a distruge (moral sau fizic); c) a buimăci; a ului. 3) (uneori repetat; urmat, mai ales, de un verb la conjunctiv) Cât pe ce; mai-mai. ~ să plece. /<alb. gat
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GATA2 interj. (se folosește pentru a exprima îndemnul de a înceta o acțiune) Ajunge! Destul! /<alb. gat
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
gata adv. în stare de a, dispus: gata să iasă. [Albanez GAT].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
gáta adj. fix pus după subst. (alb. gat, gata, cu -a adverbial, rudă cu vsl. gotovŭ, gata. V. gătesc și gotov). Terminat, preparat, în stare de: îs gata să plec, de plecare, de plecat, de luptă. A fi gata de toate, 1) a fi preparat p. orĭ-ce, 2) a nu refuza nimica din ceĭace se cere saŭ se oferă. Haĭne gata, făcute din ainte în așteptarea unuĭ cumpărător. Banĭ gata, banĭ numerarĭ, peșin, prezențĭ. Fecĭor de banĭ gata, care cheltuĭește banĭ nemuncițĭ de el (moștenițĭ). A da gata, a termina, (fig.) a ucide. De-a gata, nemuncind, preparat de altu: a avea toate de-a gata.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GĂTA vb. I v. găti.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GĂTA vb. I v. găti.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
GĂTA vb. I v. găti.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GĂTI, gătesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) îmbrăca (frumos); a (se) împodobi. 2. Refl. și tranz. A fi gata de..., a (se) pregăti (pentru o acțiune). 3. Tranz. A face, a prepara mâncare (prin fierbere, prăjire etc.). 4. Tranz. și intranz. (Reg.) A sfârși, a termina, a isprăvi. 5. Tranz. (Reg.) A omorî, a ucide, a nimici. [Var.: (reg.) găta vb. I] – Din gata. Cf. alb. gatit.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
găta v vz găti
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
găti [At: VARLAAM, C. 22 / V: (reg) ~ta, agăta / Pzi: ~tesc, (reg) gat, (înv) ~tez / E: gata, cf alb gatit] 1-2 vtr (Îvp) A (se) pregăti fizic sau moral, pentru a întreprinde o acțiune, pentru a călători pentru o luptă, pentru o nuntă, pentru moarte etc. Si: a se echipa. 3 vt (Pop) A aranja cu tot ce trebuie un loc, patul, masa, casa etc. 4 vr (Pop; îe) A se ~ de drum A trage să moară. 5 vr (Îvp; d. vânt, vifor, ploaie etc.) A se stârni. 6 vr (Pop) indică momentul când cineva vrea să facă ceva A fi gata să... 7 vt(a) A prepara, de obicei la foc, mâncare. 8 vt (Pop; îe) A ~ cuiva o papară A pregăti cuiva ceva rău. 9-10 vtr A (se) îmbrăca frumos, dichisit, atrăgător. 11 vt (D. obiecte, lucruri, locuri) A împodobi. 12-13 vti (Pop; urmat de pp „de”; îf ~ta) A termina de făcut un lucru Si: a sfârși, (pop) a isprăvi. 14 vt (Pop) A termina proviziile de apă, de băutură și de hrană. 15 vt (Pop; c.i. ființe; uneori complinit prin „de zile”) A pune capăt zilelor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
gâță2 sf [At: ARH. OLT. XXI, 265 / Pl: ~țe / E: ns cf gâț!, gâți!] (Reg; rar) Turmă de porci.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
gâță1 sf [At: MARIAN, NU. 288 / Pl: ~țe, ~ți / E: nct] (Reg) 1 Panglică sau șnur care se împletește la capătul cosițelor ca să se poată înnoda când se leagă împrejurul capului. 2 Împletitură a părului în vârful capului, împodobită cu mărgele, panglici sau flori. 3 (La fete) Coadă împletită. 4 (Îe) A împleti ~țe albe A rămâne fată bătrână. 5 (Îe) A face ~ cuiva A face în necaz cuiva. 6 (Reg; îae) A amăgi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
gâță3 sf [At: COMAN, GL. / Pl: ~țe / E: nct] (Reg) Termen de mângâiere pentru pisică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GĂTI, gătesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) îmbrăca (frumos); a (se) împodobi. 2. Refl. și tranz. A (se) pregăti pentru o acțiune, de obicei pentru o deplasare. 3. Tranz. A face, a prepara mâncare (prin fierbere, prăjire etc.). 4. Tranz. și intranz. (Reg.) A sfârși, a termina, a isprăvi. 5. Tranz. (Reg.) A omorî, a ucide, a nimici. [Var.: (reg.) găta vb. I] – Din gata. Cf. alb. gatit.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
GĂTI, gătesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre oameni) A se îmbrăca (frumos), a se împodobi, a se dichisi. Și doamnele grăbit au prins Să se gătească dinadins Ca niciodat’. COȘBUC, P. II 54. A doua zi seara, mă gătii cum putui mai bine, și la ceasurile 9 fără ceva mă aflam la Sărindar. CARAGIALE, O. II 10. Ți-a mai cumpărat o oglindă... La care să te gătești ca mireasă. TEODORESCU, P. P. 164. ◊ Tranz. (Complementul indică persoana) Pe pruncul ei, Ileana îl gătise și mai ceva: avea o cămășuică înflorită în cusătură de mărgele, o pălăriuță cu pană strălucitoare de rățoi. CAMILAR, TEM. 319. Pe Ileana și-o gătea Cu peteală de mireasă. ALECSANDRI, P. P. 28. ♦ (Rar, complementul indică o podoabă) A potrivi. Spune la badea... Să-și gătească peana bine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 40. 2. Refl. (De obicei urmat de un conjunctiv sau de determinări introduse prin prep. «de») A se pregăti, a face preparative, a fi gata de... Mama Paraschiva se gătea să plece și ea. BUJOR, S. 65. Tocmai cînd se gătea să iasă, o birjă se opri la poartă. VLAHUȚĂ, O. A. 257. Ce vifor se gătește! NEGRUZZI, S. I 58. Tufani, paltini, ghindari, se îngroziră foarte: «Tristă veste, prieteni, să ne gătim de moarte». ALEXANDRESCU, P. 131. ◊ Tranz. Intră și gătește măriei-sale feredeul. SADOVEANU, D. P. 73. Pasărea-și gătește cuibul, floarea, mîndrele-i colori, Cîmpul, via sa verdeață. ALECSANDRI, O. 180. Am gătit caiete, condeie nouă. NEGRUZZI, S. I 7. 3. Tranz. (Cu privire la mîncări) A prepara, a pregăti. Într-una din zile ea își găti bucate singură. ISPIRESCU, L. 22. Gătitu-le-ați ceva bob fiert, găluște... și vărzare? CREANGĂ, A. 10. 4. Tranz. (Regional, cu privire la materiale, provizii) A sfîrși, a epuiza, a isprăvi. Dacă tu-i avea noroc să nu gătesc demîncatul și apa, nu te voi mînca. ENINESCU, L. P. 196. ◊ Refl. Pădurea nu se mai gătește. ȘEZ. I 5. (Și în forma găta) La casa de om sărac S-a gătat făina-n sac Și n-avem să-ți dăm colac. GOGA, C. P. 28. ♦ (Cu privire la acțiuni) A duce pînă la capăt, a pune capăt. Au gătit ei de vorbit. SBIERA, P. 71. Șede moș Nichifor așa pe gînduri, pînă-și gătește de băut luleaua. CREANGĂ, P. 132. 5. Tranz. (Mold., cu privire la persoane) A pune capăt vieții, a ucide. El șopti...: mă rog, lasă-mă la părete, că de-a veni să-mi mai deie un ciomag, mă gătește. ȘEZ. I 266. ◊ (Întărit prin «de zile») Pînă acu era s-o gătească de zile. SBIERA, P. 136. ♦ A zăpăci (pe cineva), a ului, a veni de hac, a da gata. Ștrașnică femeie... m-a fript la inimă, m-a gătit! SADOVEANU, O. I 467. Aceea însă în care te întrece prietenul meu și cu care te-a gătit, este danțul. NEGRUZZI, S. I 64. – Variantă: (Transilv.) găta, gat (DEȘLIU, G. 26, RETEGANUL, P. III 9), vb. I.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GÎȚĂ, gîțe, s. f. (Mold., Bucov.) Părul femeilor împletit în cozi sau în cosițe; șuviță de păr. Scotea fruntea cu gîțe bălane și ochi albaștri, o mutrișoară ageră de copilă. SADOVEANU, P. M. 234. Își ștergeau mînile... și-și potriveau după urechi gîțele de păr, neliniștite de boarea zilei. id. ib. 257. ◊ Expr. A împleti gîțe albe = a rămîne fată bătrînă. Cînd o fată are păr frumos, nu împletește gîțe albe. SEVASTOS, N. 4. ♦ Panglică sau șiret care se împletește la capătul cosițelor.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GÎȚĂ, gîțe, s. f. (Reg.) Cosiță. ♦ Panglică sau șiret care se împletește la capătul cosițelor.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
A GĂTI ~esc tranz. 1) (lucruri sau persoane) A face să devină (mai) frumos, adăugând elemente decorative; a împodobi; a înfrumuseța. 2) A face să fie gata din vreme; a pregăti; a prepara; a orândui. ~ de plecare. 3) pop. A duce până la capăt; a termina; a sfârși; a isprăvi; a mântui; a încheia. 4) A face printr-o operație culinară (fierbere, coacere, prăjire etc.); a pregăti; a prepara. /Din gata
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GÂȚĂ ~e f. reg. Păr lung (și des) împletit în cosiță; coadă. /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GĂTA vb. (Mold., Trans.) A pregăti. A: Abătu de-și gătă mormîntul de-ngropăciune. DVS, 23r. S-au gătat și ei cu oaste împotriva turcilor. PSEUDO-COSTIN, 15r. Se gătează de nuntă. NECULCE; cf. VARLAAM; PRAV.: AXINTE URICARIUL; CANTEMIR, HR. C: Unde vei să gătezi ție cina? MISC. SEC. XVII, 14r. Și vor găta scaunul de județ. POGREB., 110r. Și porunci Alexandru să se gate toți de războiu. A 1776, 117v; cf. MISC. SEC. XVII, 2v; PP, 2r; IB, 29r; OG, 383, 391, 392; MCCR, 79. Etimologie: gata + suf. -a.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
gătì v. 1. Mold. a fi gata, a sfârși; încă nu m’a gătit de ascultare CR.; 2. a prepara: să-i gătească de drum merinde ISP; 3. a prepara de mâncare, a face bucate: nu știe să gătească; 4. a îmbrăca frumos, a dichisi: l’a gătit mândru. [V. gata].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
gâță f. Mold. coadă de păr, cosiță: a lua de gâțe. [Origină necunoscută].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) gat, a gătá v. tr. V. gătesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
gîță f., pl. e (cp. cu ngr. kótsos, gîță). Mold. Trans. Coadă de păr împletită, uneorĭ împodobită cu cordele (cum poartă fetele). A împleti gîțe albe, a rămînea nemăritată. V. cĭuf 2.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
gata adj. invar., adv. (haine (de) ~, ~ preparat; copii de bani ~)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
gata adj. invar., adv.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
gata adj. invar., adv.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
gat (reg.) s. n., pl. gaturi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
+gata-gata (cât pe ce) adv.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
+găta (a ~) (a termina) (reg.) vb., 1 sg. gat/gătez, 3 gată/gătează, conj. prez. 1 sg. să gat/să gătez, 3 să gate/să găteze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
găti (a ~) (a face de mâncare; a împodobi) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. gătesc, 3 sg. gătește, imperf. 1 găteam; conj. prez. 1 sg. să gătesc, 3 să gătească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
de-a gata loc. adv.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
găti (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. gătesc, imperf. 3 sg. gătea; conj. prez. 3 să gătească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
de-a gata loc. adv.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
găti vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. gătesc, imperf. 3 sg. gătea; conj. prez. 3 sg. și pl. gătească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
găta (= găti) vb., ind. prez. pers. 1 gătez (gat)
- sursa: DMLR (1981)
- adăugată de tavi
- acțiuni
de-a gata
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
de-a-gata.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
gătesc, -team 1 imp. (pregătesc mâncarea și isprăvesc un lucru).
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
GATA adj. invar., interj., adv. 1. adj. invar. v. isprăvit. 2. interj. v. ajunge. 3. interj. v. adio. 4. adj. invar. v. pregătit. 5. adv. aproape, mai. (Era ~ să-l prind.) 6. adj. invar. v. lichid.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GATA adj. invar., interj., adv. 1. adj. invar., isprăvit, încheiat, sfîrșit, terminat, (înv.) săvîrșit. (Un lucru ~.) 2. interj. ajunge!, atît!, basta!, destul!, isprăvește!, încetează!, punct!, sfîrșește!, stai!, stop!, termină!, (reg.) halt!, (fam. și peior.) ho! 3. adj. invar, pregătit. (Om ~ de plecare.) 4. adv. aproape, mai. (Era ~ să-l prind.) 5. adj. invar, gheață, lichid, numerar, sunător, (pop. și fam.) numărător, peșin, (înv.) naht. (A cumpărat ceva cu bani ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Gata ≠ negata
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GĂTA vb. v. epuiza, isprăvi, încheia, sfârși, termina.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GĂTI vb. 1. a (se) aranja, a (se) dichisi, a (se) ferchezui, a (se) împodobi, a (se) spilcui, (pop. și fam. depr.) a (se) sclivisi, (pop.) a (se) drege, a (se) moța, (înv. și reg.) a (se) muchilipsi, a (se) podobi, a (se) tocmi, (reg.) a (se) câștiga, (prin Transilv. și Maram.) a (se) pădăi, (prin Mold.) a (se) puțui, (prin Transilv. și Mold.) a (se) puțului, (Ban.) a (se) schili, (înv.) a (se) stoli, a (se) stolisi, (arg.) a (se) șucări. (S-a ~ pentru vizită.) 2. v. împodobi. 3. a face, a pregăti, a prepara, (înv. și pop.) a preface, (Transilv. și Ban.) a păzi, (Transilv.) a socăci. (~ mâncarea.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GĂTI vb. v. asasina, consuma, epuiza, isprăvi, încheia, omorî, pregăti, prepara, sfârși, suprima, termina, ucide.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GÂȚĂ s. v. coadă, cosiță.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
găta vb. v. EPUIZA. ISPRĂVI. ÎNCHEIA. SFÎRȘI. TERMINA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GĂTI vb. 1. a (se) aranja, a (se) dichisi, a (se) ferchezui, a (se) împodobi, a (se) spilcui, (pop. și fam. depr.) a (se) sclivisi, (pop.) a (se) drege, a (se) moța, (înv. și reg.) a (se) muchilipsi, a (se) podobi, a (se) tocmi, (reg.) a (se) cîștiga, (prin Transilv. și Maram.) a (se) pădăi, (prin Mold.) a (se) puțui, (prin Transilv. și Mold.) a (se) puțului, (Ban.) a (se) schili, (înv.) a (se) stoli, a (se) stolisi, (arg.) a (se) șucări. (Ce te-ai ~ așa?) 2. a decora, a împodobi, a înfrumuseța, a orna, a ornamenta, a pavoaza. (A ~ un interior.) 3. a face, a pregăti, a prepara, (înv. și pop.) a preface, (Transilv. și Ban.) a păzi, (Transilv.) a socăci. (~ mîncarea.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
găti vb. v. ASASINA. CONSUMA. EPUIZA. ISPRĂVI. ÎNCHEIA. OMORÎ. PREGĂTI. PREPARA. SFÎRȘI. SUPRIMA. TERMINA. UCIDE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
gîță s. v. COADĂ. COSIȚĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A se găti ≠ a se despodobi, a se dezgăti
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
gata adv. – 1. Pregătit, aranjat. – 2. Isprăvit, terminat. – 3. (Despre haine confecționate) Care se pot cumpăra direct din magazin. Sb. gotovŭ „gata” (Miklosich, Lexicon, 140; Cihac, II, 118), interpretat în mod greșit, datorită terminației, ca o formă flexionară de la *gotŭ, de unde rom. *gat cu -a adverbial; cf. același rezultat în alb. gat (Meyer 119; Philippide, II, 713 și Petrovici, Dacor., VII, 348, cuvîntul rom. provine din alb. cf. Rosetti, II, 116). Petrovici, Dacor., X, 129, și-a corectat prima părere, admițînd etimonul sl., pe care îl consideră introdus în rom. înainte de sec. IX, epocă în care s-a petrecut în sl. schimbarea lui a › o. Miklosich, Slaw. Elem., 9, credea că este vorba de un cuvînt autohton. Cf. sb. gotov (Daničič, III, 330). Der. găti, vb. (a pregăti, a aranja; a prepara mîncare; a împodobi, a termina), cu var. găta, în care a putut influența sl. gatati „a acumula” (Miklosich, Lexicon, 126; găteală, s. f. (pregătire; împodobire); gătenie, s. f. (pregătire); gătitură, s. f. (fel de mîncare); pregăti, vb. (a prepara, a aranja), formație modernă, copiată pe baza lat. praeparare sau poate pe baza sl. (rus.) prigotoviti; pregătitor, adj. (care prepară); nepregătit, adj. (fără pregătire). – Din rom. provine alb. pregatoń (Pușcariu, Dacor., VII, 126), împrumut literar din sec. XIX.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
gâță, gâțe, s.f. 1. (reg.) panglică sau baieră împletită la capătul cosițelor pentru a le putea înnoda în jurul capului. 2. poftă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
găta, (găti), vb. refl. – 1. A (se) pregăti, a (se) aranja, a (se) împodobi: „Să mă gat, să siu frumoasă / Ca să pot striga la masă” (Calendar, 1980: 30). „Că-i vreme de să gătat, / Curțile de măturat, / Mesele de încărcat” (Calendar, 1980). 2. A termina, a isprăvi, a sfârși: „Corinduța de-o gătăm / Sus la gazde o-nchinăm”. 3. A omorî, a ucide, a nimici: „Legea lui că i-o gătat”. – Din adj. gata „terminat, isprăvit”, cf. alb. gatit (Șăineanu, Scriban, DEX, MDA); din sl. gatiti (DER).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
găta, (găti), vb. refl. – 1. A (se) pregăti, a (se) aranja, a (se) împodobi: „Să mă gat, să siu frumoasă / Ca să pot striga la masă” (Calendar 1980: 30). „Că-i vreme de să gătat, / Curțile de măturat, / Mesele de încărcat” (Calendar 1980). 2. A termina, a isprăvi, a sfârși: „Corinduța de-o gătăm / Sus la gazde o-nchinăm”. 3. A omorî, a ucide, a nimici: „Legea lui că i-o gătat”. – Din gata, cf. alb. gatit (DEX); Din sl. gatiti (DER).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Gata, (Gatha) v. Agatha I 1, 5.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Găt/a, -in v. Gat 2, 3.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Găt, -a v. Gît 3 și Gat 2.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Găț/a, -ilă v. Gavriil V 2, 4.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
GÎȚĂ, Andrei (Sur XXII).
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a da gata expr. 1. a termina ceva. 2. a îndeplini o sarcină. 3. a ucide; a distruge. 4. (fig.) a cuceri, a impresiona foarte puternic (pe cineva).
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
haine de gata expr. confecții / articole de îmbrăcăminte fabricate în serie.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT43) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
gataadjectiv invariabil
- 1. (Despre lucruri) A cărui confecționare, construire, realizare s-a îndeplinit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- În fundul sufletului lui însă sta gata hotărîrea. SADOVEANU, O. I 481. DLRLC
- Masa fiind gata, s-au apucat să cineze. CARAGIALE, O. III 80. DLRLC
- Mărita-m-aș și eu, biata, Rufele de pat nu-s gata. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 442. DLRLC
- Fiecare nouă generație, pășind în viață, găsește gata pregătite forțele de producție și relațiile de producție create de generațiile anterioare. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 10, 89. DLRLC
- Glicherie se și întoarse iute cu migdale și cu alune stricate gata. HOGAȘ, DR. 283. DLRLC
- (Cu valoare de predicat) Deodată, cînd a ajuns locomotiva în fața ei, s-a repezit și gata. C. PETRESCU, C. V. 36. DLRLC
- 1.1. Pregătit pentru a..., pe punctul de a... DLRLC
- [Recruții] stăteau gata să ia drumul Galațului. BUJOR, S. 39. DLRLC
- Luceafăru-i gata s-apuie. COȘBUC, P. II 7. DLRLC
-
- 1.2. Haine (de) gata = haine confecționate care se pot cumpăra direct din magazin. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.4. Care a luat ființă, a căpătat existență. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Îl vede azi, îl vede mîni, Astfel dorința-i gata. EMINESCU, O. I 167. DLRLC
- Cînd se deșteptă... văzu ziua gata. ȘEZ. V 20. DLRLC
- Urîtul din ce-i făcut? – Din omul care-i tăcut; Pune-o buză peste alta, Și iată, urîtu-i gata! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 80. DLRLC
-
- 1.5. Cu valoare de adverb sau de interjecție: ajunge, destul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nu mai turna! Gata! DLRLC
-
- (Pe) de (-a) gata = fără să muncească, pe nemuncite, din munca altuia. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Așteaptă să le vie toate de-a gata. REBREANU, R. I. 191. DLRLC
- Doar cu gîndul le gîndește Și de-a gata toate-i vin. VLAHUȚĂ, la TDRG. DLRLC
-
-
- De mult dăduseși gata biblioteca mică a vărului tău. PAS, Z. I 297. DLRLC
- Au dat gata patru curcani fripți. SADOVEANU, O. I 297. DLRLC
- La vîrsta de 11 ani, un copil... a dat gata gramatica cu etimologia, sintaxa și cu toate chichițele ei. VLAHUȚĂ, la TDRG. DLRLC
-
-
- Mîndră, galben puișor, Mă dai gata cu-al tău dor! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 96. DLRLC
-
- A veni (sau a sosi) la de-a gata = a profita de ceva făcut de altul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
- 2. Care a făcut toate pregătirile pentru ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: pregătit
- Aștepta gata la ușă. CARAGIALE, O. III 66. DLRLC
- Cînd avem să pornim? – Și acuma, moș Nichifor, dacă ești gata. – Gata, jupîne. CREANGĂ, P. 113. DLRLC
- De vreți să vi le povestesc... eu sînt gata. ALECSANDRI, T. I 95. DLRLC
- Toți să fim gala de jertfă. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 103. DLRLC
- Să nu te sperii, ci să fii gata cu arcul. ISPIRESCU, L. 4. DLRLC
- Și să fim gata de fugă. ALECSANDRI, T. I 460. DLRLC
- 2.1. Dispus să..., în stare să... DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Din clipa aceea se simți alt om... gata să înfrunte toată lumea. REBREANU, I. 92. DLRLC
- Eu, iată, sînt gata a-mi da viața pentru tine. ISPIRESCU, L. 12. DLRLC
- Gata pentru muncă și apărarea patriei = titlu al unui complex sportiv de masă (G.M.A.). DLRLC
-
-
- 3. Care este aproape să..., pe punctul de a... DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Era gata să cadă pe brînci. DUMITRIU, N. 152. DLRLC
- Becurile se balansau, clipind, gata să se stingă. C. PETRESCU, C. V. 137. DLRLC
- Cînd era gata a o lovi cu a doua săgeată, strigă ea: Stăi, Făt-Frumos. ISPIRESCU, L. 5. DLRLC
- (Întărit prin repetare) Cînd ai trecut, după vreo douăzeci de ani... erai gata-gata să nu o mai cunoști. PAS, Z. I 12. DLRLC
-
etimologie:
- gat DEX '98 DEX '09
găti, gătescverb
- 1. A (se) îmbrăca (frumos); a (se) împodobi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Și doamnele grăbit au prins Să se gătească dinadins Ca niciodat’. COȘBUC, P. II 54. DLRLC
- A doua zi seara, mă gătii cum putui mai bine, și la ceasurile 9 fără ceva mă aflam la Sărindar. CARAGIALE, O. II 10. DLRLC
- Ți-a mai cumpărat o oglindă... La care să te gătești ca mireasă. TEODORESCU, P. P. 164. DLRLC
- Pe pruncul ei, Ileana îl gătise și mai ceva: avea o cămășuică înflorită în cusătură de mărgele, o pălăriuță cu pană strălucitoare de rățoi. CAMILAR, TEM. 319. DLRLC
- Pe Ileana și-o gătea Cu peteală de mireasă. ALECSANDRI, P. P. 28. DLRLC
- 1.1. Potrivi. DLRLCsinonime: potrivi
- Spune la badea... Să-și gătească peana bine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 40. DLRLC
-
-
- 2. A fi gata de..., a (se) pregăti (pentru o acțiune). DEX '09 DLRLCsinonime: pregăti
- Mama Paraschiva se gătea să plece și ea. BUJOR, S. 65. DLRLC
- Tocmai cînd se gătea să iasă, o birjă se opri la poartă. VLAHUȚĂ, O. A. 257. DLRLC
- Ce vifor se gătește! NEGRUZZI, S. I 58. DLRLC
- Tufani, paltini, ghindari, se îngroziră foarte: «Tristă veste, prieteni, să ne gătim de moarte». ALEXANDRESCU, P. 131. DLRLC
- Intră și gătește măriei-sale feredeul. SADOVEANU, D. P. 73. DLRLC
- Pasărea-și gătește cuibul, floarea, mîndrele-i colori, Cîmpul, via sa verdeață. ALECSANDRI, O. 180. DLRLC
- Am gătit caiete, condeie nouă. NEGRUZZI, S. I 7. DLRLC
-
- 3. A face, a prepara mâncare (prin fierbere, prăjire etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Într-una din zile ea își găti bucate singură. ISPIRESCU, L. 22. DLRLC
- Gătitu-le-ați ceva bob fiert, găluște... și vărzare? CREANGĂ, A. 10. DLRLC
-
-
- Dacă tu-i avea noroc să nu gătesc demîncatul și apa, nu te voi mînca. ENINESCU, L. P. 196. DLRLC
- Pădurea nu se mai gătește. ȘEZ. I 5. DLRLC
- La casa de om sărac S-a gătat făina-n sac Și n-avem să-ți dăm colac. GOGA, C. P. 28. DLRLC
- Au gătit ei de vorbit. SBIERA, P. 71. DLRLC
- Șede moș Nichifor așa pe gînduri, pînă-și gătește de băut luleaua. CREANGĂ, P. 132. DLRLC
-
-
- El șopti...: mă rog, lasă-mă la părete, că de-a veni să-mi mai deie un ciomag, mă gătește. ȘEZ. I 266. DLRLC
- Pînă acu era s-o gătească de zile. SBIERA, P. 136. DLRLC
-
- Ștrașnică femeie... m-a fript la inimă, m-a gătit! SADOVEANU, O. I 467. DLRLC
- Aceea însă în care te întrece prietenul meu și cu care te-a gătit, este danțul. NEGRUZZI, S. I 64. DLRLC
-
-
etimologie:
- gata DEX '09 DEX '98
- gatit DEX '98 DEX '09
gâță, gâțesubstantiv feminin
- 1. Părul femeilor împletit în cozi sau în cosițe; șuviță de păr. DLRLC DLRM
- Scotea fruntea cu gîțe bălane și ochi albaștri, o mutrișoară ageră de copilă. SADOVEANU, P. M. 234. DLRLC
- Își ștergeau mînile... și-și potriveau după urechi gîțele de păr, neliniștite de boarea zilei. SADOVEANU, P. M. 257. DLRLC
- 1.1. Panglică sau șiret care se împletește la capătul cosițelor. DLRLC DLRM
- A împleti gâțe albe = a rămâne fată bătrână. DLRLC
- Cînd o fată are păr frumos, nu împletește gîțe albe. SEVASTOS, N. 4. DLRLC
-
-