3 intrări

37 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GÁNGĂ, gange, s. f. Materie minerală (inutilizabilă) conținută sau legată strâns de minereurile metalice sau nemetalice utile. – Din fr. gangue.

GOÁNGĂ, goange, s. f. (Pop.) Insectă (mică), gânganie. ◊ Expr. (Glumeț) A spune goange = a spune fleacuri, minciuni. A se ține de goange = a fi neserios, a face farse, glume (nepotrivite). – Probabil formație onomatopeică.

GOÁNGĂ, goange, s. f. (Pop.) Insectă (mică), gânganie. ◊ Expr. (Glumeț) A spune goange = a spune fleacuri, minciuni. A se ține de goange = a fi neserios, a face farse, glume (nepotrivite). – Probabil formație onomatopeică.

gangă2 sf [At: ȘEZ. V, 75 / Pl: ? / E: gângăi] (Reg) Persoană gângavă.

gangă1 sf [At: lOANOVICI, TEHN. 31 / E: fr gangue] Parte sterilă care însoțește minereul util într-un zăcământ și care se îndepărtează.

goangă sf [At: ȚICHINDEAL, F. 473/19 / V: gân~, ~ndă, ~ndră / Pl: ~nge / E: pbl fo] 1 Orice insectă care nu are altă denumire. 2 (Reg) Insectă mică. 3 (Reg) Vierme. 4 (Reg; spc) Vierme de mătase. 5 (Ent; Trs; îc) ~-de-balegă Bălegar (Geotrupa stercorarius). 6 (Ent; Trs; îc) ~-cu-foc Licurici (Lampyris noctiluca). 7 (Reg; fig) Fetiță. 8 (Reg; îf goande) Gângurit. 9 (Reg; îf goande) Vorbe cu care facem să râdă un bebeluș. 10 (Pfm; îe) A spune ~ge A spune fleacuri. 11 (Îae) A spune minciuni. 12 (Îe) A se ține de ~ge A face glume nepotrivite. 13 (Îae) A fi neserios. 14 (Buc; îf goandă) Goambă (1) (Blaps mortipaga). 15 (Trs; îc) Goandă de câini, Goandă câinească Musca-calului (Hipobosca equina).

GÁNGĂ, gange, s. f. Partea sterilă (care se îndepărtează) dintr-un zăcământ metalifer. – Din fr. gangue.

GÁNGĂ s. f. Ansamblul mineralelor care sînt amestecate cu minereul util dintr-un zăcămînt, fiind de obicei inutilizabile sau constituind un produs secundar.

GOÁNGĂ, goange, s. f. (Popular) Insectă, gînganie. Tu ai bani... pitulați în pat, dedesubt de tot, pre blănile alea pre care umblă goangele. DUMITRIU, N. 161. Nici că se stăvea vreo goangă măcar pe la ei pe acolo. ISPIRESCU, L. 287.

GÁNGĂ s.f. Mineralele, în general neutilizabile, cu care este amestecat minereul util dintr-un zăcământ. [Cf. fr. gangue, germ. Gang].

GÁNGĂ s. f. partea sterilă dintr-un zăcământ mineral. (< fr. gangue)

GÁNGĂ ~ge f. Masă de minerale (inutilizabile) ce constituie un amestec împreună cu minereul util dintr-un zăcământ. /<fr. gangue

GOÁNGĂ ~ge f. pop. Animal nevertebrat cu corpul diferențiat în cap, torace și abdomen, cu trei perechi de picioare și, de cele mai multe ori, cu aripi; insectă. * A se ține de ~ge a fi neserios; a face farse. /Onomat.

goangă f. insectă mică: bâzăitoarea bâzăe ca o goangă ISP. [Onomatopee: sunetul gâng (v. gânganie) sau gong imită bâzăitul insectelor].

*gángă f., pl. e (fr. gangue, d. germ. gang, vînă minerală, rudă cu precedentu). Pămînt, scorie care acopere un mineral, o peatră prețioasă.

gî́ngă f., pl. ĭ (rudă cu gînganie). Mold. sud Mare mulțime de ființe, furnicar: cîtă gîngă de oamenĭ!

goángă (oa dift.) f., pl. e (var. din gîngă, gînganie). Vest. Gînganie, insect. Goanga (Btș. Dobr.), gogorița, bordea, caŭa, buzguroĭu. V. gongărie.

arată toate definițiile

Intrare: Ganga
Ganga
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: gangă
substantiv feminin (F6)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gangă
  • ganga
plural
  • gange
  • gangele
genitiv-dativ singular
  • gange
  • gangei
plural
  • gange
  • gangelor
vocativ singular
plural
Intrare: goangă
substantiv feminin (F6)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • goangă
  • goanga
plural
  • goange
  • goangele
genitiv-dativ singular
  • goange
  • goangei
plural
  • goange
  • goangelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F47)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gângă
  • gânga
plural
  • gângi
  • gângile
genitiv-dativ singular
  • gângi
  • gângii
plural
  • gângi
  • gângilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • goandă
  • goanda
plural
  • goande
  • goandele
genitiv-dativ singular
  • goande
  • goandei
plural
  • goande
  • goandelor
vocativ singular
plural
goandră
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gondă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

gangă

  • 1. Materie minerală (inutilizabilă) conținută sau legată strâns de minereurile metalice sau nemetalice utile.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: steril

etimologie:

goangă gângă goandă goandră gondă

  • 1. popular Insectă (mică).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: gânganie insectă attach_file 2 exemple
    exemple
    • Tu ai bani... pitulați în pat, dedesubt de tot, pre blănile alea pre care umblă goangele. DUMITRIU, N. 161.
      surse: DLRLC
    • Nici că se stăvea vreo goangă măcar pe la ei pe acolo. ISPIRESCU, L. 287.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie glumeț A spune goange = a spune fleacuri, minciuni.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. expresie glumeț A se ține de goange = a fi neserios, a face farse, glume (nepotrivite).
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: