FREESIA Klatt, FRESIA, fam. Iridaceae. Gen originar din Africa de S, 2 specii, erbacee, perene, cu tuberobulbi mici, piriformi, alungiți sau aproape sferici, protejați de un înveliș pergamentos. Rădăcini subțiri care pătrund adîn.c în sol. Frunze așezate pe 2 rînduri, înguste, liniar-lanceolate, sesile, cu nervuri paradele. Flori constituite pe tip 3, alogame, hermafrodite, protogine, grupate, cca 12, într-o inflorescență în formă de spic unilateral. Tijă florală subțire, uneori curbată. Inflorescențe decorative, plăcut mirositoare, cu o gamă destul de mare de culori și nuanțe, de la cele mai închise (albastru, violet, mov, roșu) la mai deschise (roz, galben, crem). și apoi la albul imaculat. Flori simple sau invoalte de mărimi diferite. Fruct, capsulă trivalvulară cu cca 15 semințe brun-roșiatice, colțuroase sau rotunde.

Freesia armstrongii W. Wats. Specie cu fiori albe cu gît galben și margine roz-purpurie. Tijă florală, 60-70 cm înălțime.

Freesia refracta Klatt. Specie cu flori mirositoare, albe-gălbui cu o ușoară nuanță de- violet pal (corolă tubuloasă, 3,5 cm lungime, terminată printr-o diviziune lanceolată), dispuse într-un spic frînt, unilateral. Tulpină florală subțire, rigidă, flexibilă, neramificată, cca 30 cm înălțime. Plantă cu tuberobulb mic, solid, ovoid, foarte prolific. Frunzele liniar-lanceolate, subțiri, verzi ca iarba, lungi de 20-25 cm.

Freesia var. leichtlinii W. Miller (syn. F. leichtlinii Klatt). După unii autori este o specie. Flori parfumate, galbene ca lămîia, pătate de un galben mai luminos, marginea petalelor dantelată cu roșu. Tijă florală de cca 25 cm înălțime.

Freesia var. odorata Voss. (syn, F. odorata Klatt). Specie cu flori galbene-intens cu pete portocalii pe tubul floral. Prin hibridare, speciile și varietățile enumerate mai sus au dat naștere soiurilor cultivate astăzi, cunoscute sub denumirea de Freesia hybrida.