O definiție pentru Flandru


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

FLANDRU etnic, numește pe cel „originar din Flandra”, provincie franco-belg. 1. Flăndrae, M. (CI). 2. Cu schimbarea părții finale; Flanda, răzeș (17 A II 283, III 139); – din Negoești (Sur V); – Radul din Dobroței, olt, (17 B IV 226); – Dragomir din Nămăești (Sd VII 28). 3.Cu schimbarea nazalei an în on: a) Flondura; b) cu afer. < *Flondru: Londru (DR II) și + -man: Lodroman (Viciu și Lodorman (I Bot). c) Flondor, Ioan, olt.(Hur 167); – D. (T-Jiu); – munt. (Bz); Negoiță (Vit 21) etc.; – familie bucovineană de boieri (BCI IV 175). 4. Flĭondor, T. (Isp VI1).

Intrare: Flandru
Flandru nume propriu
nume propriu (I3)
  • Flandru