7 intrări

school Articole pe această temă:

57 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EST s. n. Unul dintre cele patru puncte cardinale, aflat în partea unde răsare Soarele, opus vestului; loc pe orizont unde răsare Soarele; p. ext. regiune situată în locul unde răsare Soarele; răsărit1, orient. – Din fr. Est.

est sns [At: AMFILOHIE, G. 2/6 / E: fr est, it est] 1 Unul dintre cele patru puncte cardinale, opus vestului, care se află în direcția în care răsare Soarele. 2 Orient. 3 Loc pe orizont unde răsare Soarele. 4 (Pex) Regiune situată spre est (1) Si: răsărit1, (pop) soare-răsare.

EST s. n. Unul dintre cele patru puncte cardinale, aflat în partea unde răsare soarele, opus vestului; loc pe orizont unde răsare soarele; p. ext. regiune situată în locul unde răsare soarele; răsărit1, orient. – Din fr. Est.

EST s. n. (În opoziție cu vest) Unul dintre cele patru puncte cardinale, aflat în partea unde răsare soarele; răsărit. O întinsă așezare dacică se găsește pe dealul Cuozima, la est de comuna Somova. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 384, 5/6.

EST s.n. Unul dintre cele patru puncte cardinale; răsărit, orient. [< fr., it. est, cf. engl. east].

EST s. n. punct cardinal în partea unde răsare soarele; răsărit, orient. (< fr. est)

EST n. (în opoziție cu vest) 1) Parte a orizontului de unde răsare Soarele; răsărit. 2) Punct cardinal care corespunde acestei părți a orizontului; răsărit. ◊ De ~ estic. /<fr. est

*est n., pl. ar fi urĭ (fr. est, d. engl. east, maĭ vechĭ est; germ. ost). Răsărit, orient, vorbind de punctele orizontuluĭ.

NORD-ÉST s. n. Punct cardinal secundar situat pe direcția bisectoarei unghiului format de direcțiile nord și est; parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări etc. așezată între nord și est. – Din fr. nord-est.

NORD-ÉST s. n. Punct cardinal secundar situat pe direcția bisectoarei unghiului format de direcțiile nord și est; parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări etc. așezată între nord și est. – Din fr. nord-est.

SUD-ÉST s. n. 1. Punct cardinal secundar, situat în direcția bisectoarei unghiului format de direcțiile sud și est. 2. Parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări etc. așezată între sud și est. – Din fr. sud-est.

SUD-ÉST s. n. 1. Punct cardinal secundar, situat în direcția bisectoarei unghiului format de direcțiile sud și est. 2. Parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări etc. așezată între sud și est. – Din fr. sud-est.

est-european, ~ă [At: LOVINESCU, C. VIII, 205 / Pl: ~eni, ~ene / E: est + european] 1-2 smf, a (Persoană) care face parte din populația Europei de Est. 3-4 smf, a (Om) originar din Europa de Est. 5 smp Populația care locuiește în Europa de Est. 6-7 a Care aparține Europei de Est sau est-europenilor (5). 8-9 a Privitor la Europa de Est sau la est-europeni (5). 10-11 a Care este specific Europei de Est sau est-europenilor (5). 12 a Care provine din Europa de Est Si: estic, oriental, răsăritean.

nord-est sns [At: I. GOLESCU, C. / E: fr nord + est] 1 Punct cardinal secundar situat la distanță egală, între nord și est Si: (înv) nord-ost (1). 2 (Pex) Parte a globului pământesc, a unei regiuni etc. așezată, în raport cu un punct, o regiune etc. spre nord-est (1) Si: (înv) nord-ost (2).

nord-ost sns [At: AR (1830), 341/42 / E: ger Nord-Ost] (Înv) 1-2 Nord-est (1-2).

sud-est sns [At: AMFILOHIE, G. 18/6 / E: fr sud-est] 1 Punct cardinal secundar situat în direcția bisectoarei unghiului format de direcțiile sud2 și est. 2 (Pex) Parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări, a unui oraș etc. așezată între sud2 și est în raport cu un punct, o regiune etc. Si: (îvr) sud-ost.

sud-ost sns [At: LAURIAN, M. IV, 202/17 / E: ger Süd-Ost] (Îvr) Sud-est (2).

NORD-EST s. n. Punct cardinal secundar, situat în direcția bisectoarei unghiului format de direcțiile nord și est; parte a globului pămîntesc, a unui continent, a unei țări etc., așezată între nord și est.

SUD-ÉST s. n. Punct cardinal secundar, situat în direcția bisectoarei unghiului format de direcțiile sud și est; parte a globului pămîntesc, a unui continent, a unei țări etc. așezată între sud și est.

NORD-EST s.n. Punct cardinal secundar, situat la distanță egală de nord și de est; regiune, ținut etc. din această parte. [< fr. nord-est].

SUD-EST s.n. Punct cardinal secundar, situat între sud și est; regiune situată între sud și est. [Cf. fr. sud-est].

arată toate definițiile

Intrare: Est
substantiv propriu (SPM001S)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Est
  • Estul
plural
genitiv-dativ singular
  • Estului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: est
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • est
  • estul
  • estu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • est
  • estului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: est-european (adj.)
est-european1 (adj.) adjectiv
  • silabație: est-e-u-ro-pean info
adjectiv compus
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • est-european
  • est-europeanul
  • est-europeanu‑
  • est-europea
  • est-europeana
plural
  • est-europeni
  • est-europenii
  • est-europene
  • est-europenele
genitiv-dativ singular
  • est-european
  • est-europeanului
  • est-europene
  • est-europenei
plural
  • est-europeni
  • est-europenilor
  • est-europene
  • est-europenelor
vocativ singular
plural
Intrare: est-european (s.m.)
est-european2 (s.m.) substantiv masculin admite vocativul
  • silabație: est-e-u-ro-pean info
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • est-european
  • est-europeanul
  • est-europeanu‑
plural
  • est-europeni
  • est-europenii
genitiv-dativ singular
  • est-european
  • est-europeanului
plural
  • est-europeni
  • est-europenilor
vocativ singular
  • est-europeanule
plural
  • est-europenilor
Intrare: est-europeană
  • silabație: est-e-u-ro-pea-nă info
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • est-europea
  • est-europeana
plural
  • est-europene
  • est-europenele
genitiv-dativ singular
  • est-europene
  • est-europenei
plural
  • est-europene
  • est-europenelor
vocativ singular
  • est-europea
plural
  • est-europenelor
Intrare: nord-est
substantiv neutru compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nord-est
  • nord-estul
plural
genitiv-dativ singular
  • nord-est
  • nord-estului
plural
vocativ singular
plural
N-E abreviere
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • N-E
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nord-ost
  • nord-ostul
plural
genitiv-dativ singular
  • nord-ost
  • nord-ostului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: sud-est
substantiv neutru compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sud-est
  • sud-estul
plural
genitiv-dativ singular
  • sud-est
  • sud-estului
plural
vocativ singular
plural
S-E abreviere
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • S-E
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sud-ost
  • sud-ostul
plural
genitiv-dativ singular
  • sud-ost
  • sud-ostului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

Est

etimologie:

est

  • 1. Unul dintre cele patru puncte cardinale, aflat în partea unde răsare Soarele, opus vestului; loc pe orizont unde răsare Soarele.
    exemple
    • O întinsă așezare dacică se găsește pe dealul Cuozima, la est de comuna Somova. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 384, 5/6.
      surse: DLRLC
  • comentariu abreviere E
    surse: DOOM 2

etimologie:

nord-est N-E nord-ost

  • 1. Punct cardinal secundar situat pe direcția bisectoarei unghiului format de direcțiile nord și est; parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări etc. așezată între nord și est.
    surse: DEX '09 DLRLC DN Șăineanu, ed. VI
  • comentariu abreviere N-E
    surse: DOOM 2

etimologie:

sud-est S-E sud-ost

  • 1. Punct cardinal secundar, situat în direcția bisectoarei unghiului format de direcțiile sud și est.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN Șăineanu, ed. VI Scriban
  • 2. Parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări etc. așezată între sud și est.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • comentariu abreviere S-E
    surse: DOOM 2

etimologie: