ERIOCEREUS Riccob., ERIOCEREUS, fam. Cactaceae. Gen originar din America ele S, cca 12 specii, plante groase, cilindrice, verzi sau glauce, repente sau erecte, cu diametrul de cca 5 cm, fără frunze, cu lăstari subțiri, cca 3 coaste mici, spinoase. Spini tari, erecți, cenușii, maro-roșcați sau albi-gălbui, cîțiva centrali, cca 9 marginali, ceva mai scurți decît primii. Flori mari, albe, mai mult sau mai puțin pîsloase. Fruct roșu.

Eriocereus bonplandii Riccob. (syn. Harrisia bonplandii Br. et R.). Specie cu flori albe, mari, areole cu cca 8 spini, cca 3,5 cm lungime, la început roșii, apoi cenușii. Tulpină glaucă, cca 2,5 m înălțime în țara de origine, cu 6 coaste.

Eriocereus jusbertii Riccob. (syn. Cereus jusbertii Rebut). Specie cu flori mari albe. Tulpini cilindrice, verzi, drepte sau tîrîtoare, cca. 2,5 m lungime, cîteva coaste și spini scurți, maro, unul central și 7 marginali. Areole galbene, mai tîrziu cenușii.

Eriocereus regelii (Weingt.) Bckbg. Specie cu floare mare, albă. Tulpină cilindrică, dreaptă, subțire, cu cîteva coaste mici. Spini albi cu vîrfuri brune. Cel central mai lung decît cei marginali.

Eriocereus tortuosus (Forb.) Riccob. (syn. Harrisia tortuosa Britt. et Rose). Specie cu floare mare, albă. Tulpină verde-închis, cilindrică, tîrîtoare sau erectă, de cca 1,20 m, cca 7 coaste, cîțiva spini centrali bruni, marginali pînă la 10, mai scurți decît primii.