EMANOIL sau EMANUEL bibl. < ebr. Immanoil (Cand 134). Vezi: Manuel și derivatele – Eme, -lian v. Emilian 2.

ARGHIRIADE, Emanoil (1903-1969, n. București), matematician român. Prof. univ. la Timișoara. Contribuții în geometria diferențială proiectivă (studiul cuadricelor osculatoare unei suprafețe, proprietățile curbelor invariante în grupul axial) și în algebră (ecuații funcționale matriciale).

BACALOGLU, Emanoil (1830-1891, n. București), fizician, chimist și matematician român. Acad. (1879), prof. univ. la București. Participant la Revoluția de la 1848. Contribuții originale îndeosebi în geometrie și optică; importantă activitate pedagogică și de organizare a cercetării științifice.

BARDASARE, Emanoil (1850-1935, n. Burdujeni-Suceava), pictor român. Peisaje („Burdujeni”), scene de gen sentimental-anecdotice, portrete („Fetița cu cartea”), schițe de compoziție („Stegarul”).

BUCUȚA, Emanoil (1887-1946, n. Bolintin-Deal, jud. Giurgiu), scriitor și bibliolog român. M. coresp. al Acad. (1941). Lirică a universului casnic („Florile inimii”); romane poetice („Fuga lui Șefki”, „Capra neagră”); eseuri („Pietre de vad”); lucrări etnografice („Românii dintre Vidin și Timok”).

CIOMAC, Emanoil (1890-1962, n. Botoșani), critic muzical român. Monografii (despre Enescu, Wagner); traduceri de librete de operă („Oedip” de G. Enescu).

HAGI-MOSCO, Emanoil (1882-1976, n. București), istoric și publicist român. Fondator (1970) al Comisiei de heraldică, genealogie și sigilografie. Contribuții în domeniul heraldicii românești („Steme boierești române, 90 de steme în culori”, „Boierii lui Mihai Viteazul”, „București. Amintirile unui oraș”).