2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

eloxare sf [At: MDT / Pl: ~xări / E: eloxa] (Teh) Oxidare electrolitică la suprafață a obiectelor din aluminiu în scopul obținerii unui strat protector Si: eloxaj, eloxat1.

ELOXÁRE, eloxări, s. f. Procedeu electrochimic de obținere a unui strat de oxid pe suprafața pieselor de aluminiu în vederea protecției împotriva coroziunii. – După fr. éloxage.

ELOXÁRE, eloxări, s. f. Procedeu electrochimic de obținere a unui strat de oxid pe suprafața pieselor de aluminiu în vederea protecției împotriva coroziunii. – După fr. éloxage.

ELOXÁRE s.f. Procedeu electrochimic de tratare a aluminiului în vederea protejării lui contra oxidării; eloxaj. [< eloxa].

ELOXÁRE s. f. procedeu electrochimic de tratare a aluminiului în vederea protejării lui contra oxidării; eloxaj. (< eloxa)

eloxáre s. f. Tratarea aluminiului contra oxidării ◊ „S-a degradat aspectul obiectelor de aluminiu din gospodăria dvs? [...] Unitatea din str. Bujoreni nr. 21 a cooperativei «Metalo-casnica» și-a amenajat un laborator special unde se execută eloxări. I.B. 29 VI 74 p. 2 (din eloxa; DTP; DEX, DN3)

eloxa vt [At: DN3 / Pzi: ~xez / E: fr éloxer] (C.i. aluminiul) A oxida electrolitic la suprafață în scopul obținerii unui strat protector.

ELOXÁ vb. I. tr. (Tehn.) A aplica aluminiului tratamentul eloxării. [< fr. éloxer].

ELOXÁ vb. tr. a aplica aluminiului tratamentul eloxării. (< fr. éloxer)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

eloxáre s. f., g.-d. art. eloxắrii; pl. eloxắri

eloxáre s. f., g.-d. art. eloxării; pl. eloxări

eloxá vb., ind. prez. 1 sg. eloxéz, 3 sg. și pl. eloxeáză

Intrare: eloxare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • eloxare
  • eloxarea
plural
  • eloxări
  • eloxările
genitiv-dativ singular
  • eloxări
  • eloxării
plural
  • eloxări
  • eloxărilor
vocativ singular
plural
Intrare: eloxa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • eloxa
  • eloxare
  • eloxat
  • eloxatu‑
  • eloxând
  • eloxându‑
singular plural
  • eloxea
  • eloxați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • eloxez
(să)
  • eloxez
  • eloxam
  • eloxai
  • eloxasem
a II-a (tu)
  • eloxezi
(să)
  • eloxezi
  • eloxai
  • eloxași
  • eloxaseși
a III-a (el, ea)
  • eloxea
(să)
  • eloxeze
  • eloxa
  • eloxă
  • eloxase
plural I (noi)
  • eloxăm
(să)
  • eloxăm
  • eloxam
  • eloxarăm
  • eloxaserăm
  • eloxasem
a II-a (voi)
  • eloxați
(să)
  • eloxați
  • eloxați
  • eloxarăți
  • eloxaserăți
  • eloxaseți
a III-a (ei, ele)
  • eloxea
(să)
  • eloxeze
  • eloxau
  • eloxa
  • eloxaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)