Edmond Împrumutat recent din franceză, extrem de puțin folosit, Édmond este un nume de origine anglo-saxonă (saxon este numele unuia dintre popoarele grupului germanic de vest; o parte dintre ei, cei care au ocupat în sec. 5-6 Anglia, sînt desemnați în mod curent prin termenul anglo-saxoni, spre deosebire de vechii saxoni rămași în Germania). La origine un compus bimembru, Eádmund este format din ead- „bogat, bogăție” (paralel cu vechiul german de sus auda „proprietate”, element obișnuit în antroponimia germanică, din care provine actualul Otto) și mund- „apărare, protecție, apărător, protector”. Cunoscut și pe continent (o formă longobardă Odemund este atestată în Italia în sec. 7), Eadmund, devenit apoi Edmund, se răspîndește în lumea germanică, datorită faimei unui viteaz rege din răsăritul Angliei (sec. 9), iar mai tîrziu prin calendar. Purtat în Anglia, pînă la 1700, atît de bărbați cît și de femei, numele devine, în franceză Edmónd, formă uzitată în ultima vreme de aproape toate popoarele europene și chiar de către englezi. ☐ Engl., germ. Edmund, it. Edmondo, fr., magh. Edmond, sp. Edmundo etc. ☐ La popularizarea numelui a contribuit fără îndoială, cunoscutul Edmond Dantès, eroul romanului lui A. Dumas, Contele de Monte Cristo.