2 intrări

15 definiții

duzínă sf [At: (a. 1766) FURNICĂ, D. C. 25 / V: (îrg) doz~, dujínă sf, dúțăn, dúțân, túdzăn, tuț, tutắc, tuțấn, tuțínă sf, toțắt, tuțắt sn, tuțín sn / Pl: ~ne, ~ni / E: ngr ντουξίνα, cf fr dauzaine, it dozzina] 1 Grup de douăsprezece (sau zece) obiecte de același fel care formează un întreg. 2 (Îla) De ~ De calitate inferioară Cf mediocru, prost, slab. modificată

În original nu toate var. au acc. - LauraGellner

DUZÍNĂ, duzini, s. f. Grup de douăsprezece obiecte de același fel care formează un tot. ◊ Loc. adj. De duzină = care are o calitate inferioară; prost, mediocru. [Pl. și: duzine] – Din ngr. duzina. Cf. it. dozzina, fr. douzaine.

DUZÍNĂ, duzini, s. f. Grup de douăsprezece obiecte de același fel care formează un tot. ◊ Loc. adj. De duzină = care are o calitate inferioară; prost, mediocru. [Pl. și: duzine] – Din ngr. duzina. Cf. it. dozzina, fr. douzaine.

DUZÍNĂ, duzini și duzine, s. f. (Termen comercial) Grup de douăsprezece obiecte de același fel. O duzină de batiste.Și-a comandat patroana o duzină de fotografii. CAMIL PETRESCU, T. I 395. N-ar fi rău, dacă ți-ai face o jumătate de duzină [de cămăși]. id. U. N. 97. ◊ (Rar, referindu-se la oameni) În cărămidăriile de la Aita Mare, ca în atîtea alte locuri, cîteva duzini de oameni... lucrează aproape goi în cerul liber. BOGZA, C. O. 217. ◊ Expr. De duzină = (despre mărfuri) făcut în serie, de calitate inferioară; (despre oameni) de rînd, mediocru. Cîntăreț de duzină.

duzínă (grup de 12 obiecte) s. f., g.-d. art. duzínii; pl. duzíni

duzínă (grup de douăsprezece obiecte) s. f., g.-d. art. duzínii; pl. duzíni

DUZÍNĂ s.f. Ansamblu de douăsprezece obiecte de același fel. ◊ De duzină = a) făcut în serie, de calitate inferioară; b) (despre oameni) mediocru. [< fr. douzaine].

DUZÍNĂ s. f. ansamblu de douăsprezece obiecte de același fel. ◊ de duzină = în serie, de calitate inferioară. (< ngr. duzina, după it. dozzina, fr. douzaine)

duzínă (-ni), s. f. – Grup de 12 obiecte de același fel. – Mr. duzină. It. dozzina, prin filieră orientală, cf. ngr. ντουζίνα, tc., bg. duzina, alb. duzinë.

DUZÍNĂ ~i f. Grup de douăsprezece obiecte de același fel. ◊ De ~ a) de calitate inferioară; b) cu capacități ordinare; mediocru. /<ngr. duzina

duzină f. douăsprezece obiecte de acelaș fel: o duzină de ouă. [Gr. mod.].

* duzínă f., pl. ĭ și e (fr. douzaine, d. douze, doĭ-spre-zece). Doŭă-spre-zece obiecte de acelașĭ fel.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

Intrare: Dutan
Dutan
Intrare: duzină
duzină (pl. -i) substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular duzi duzina
plural duzini duzinile
genitiv-dativ singular duzini duzinii
plural duzini duzinilor
vocativ singular
plural
duzină (pl. -e) substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular duzi duzina
plural duzine duzinele
genitiv-dativ singular duzine duzinei
plural duzine duzinelor
vocativ singular
plural
duțăr
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
duțân
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.

duzină duțăr duțân

  • 1. Grup de douăsprezece obiecte de același fel care formează un tot.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN Șăineanu, ed. VI Scriban 4 exemple
    exemple
    • O duzină de batiste.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN Șăineanu, ed. VI Scriban
    • Și-a comandat patroana o duzină de fotografii. CAMIL PETRESCU, T. I 395.
      surse: DLRLC
    • N-ar fi rău, dacă ți-ai face o jumătate de duzină [de cămăși]. CAMIL PETRESCU, U. N. 97.
      surse: DLRLC
    • rar (Referindu-se la oameni) În cărămidăriile de la Aita Mare, ca în atîtea alte locuri, cîteva duzini de oameni... lucrează aproape goi în cerul liber. BOGZA, C. O. 217.
      surse: DLRLC

etimologie: