2 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Dorna f. 1. (Munții), porțiune a Carpaților Moldovei în jud. Suceava; 2. sat în jud. Suceava: 2200 loc. Ape minerale; 3. (Pasul), trecătoare deschisă de râul Bistrița, pune în comunicațiune Iașii cu orașul Bistrița din Ardeal; 4. (Vatra), localitate în Bucovina cu ape feruginoase. V. Șarul.

dornă sf [At: REV. CRIT. III, 123 / Pl: ~ne / E: vsl дорна] (Trs, Olt) Porțiune cu apă adâncă și limpede dintr-un râu Si: șteoalnă, ochi.

DORNĂ, dorne, s. f. (Regional) Vîrtej, vîltoare, bulboană.

DORNĂ ~e f. pop. Loc pe cursul unei ape, unde curentul de apă capătă o mișcare de rotație, formând o adâncitură și antrenând tot ce întâlnește acolo; bulboană; vârtej; sorb. /Orig. nec.

Șaru-Dornei n. trecătoare în Bucovina, pe la intrarea Bistriței în țară. V. Dorna.

Vatra-Dornei f. orășel în jud. Câmpulung aproape de fostul hotar al Moldovei 5000 loc. Pozițiune renumită și izvoare de ape minerale.

dórnă f., pl. e. Ban. Olt. Adîncătură în rîu: apa se strîngea într’un ochĭ larg și adînc, într’o dornă (NPl. Ceaur, 60). V. bulboacă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dornă (bulboană) (reg.) s. f., g.-d. art. dornei; pl. dorne

dornă (bulboană) (reg.) s. f., g.-d. art. dornei; pl. dorne

dornă (bulboană) s. f., g.-d. art. dornei; pl. dorne

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DORNĂ s. v. bulboacă, bulboană, ochi, valvârtej, vâltoare, vârtej, volbură.

dornă s. v. BULBOACĂ. BULBOANĂ. OCHI. VALVÎRTEJ. VÎLTOARE. VÎRTEJ. VOLBURĂ.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

DORNA 1. Râu, afl. dr. al Bistriței moldovenești în Depr. Dornelor, la Vatra Dornei; 50 km. Izv. din N M-ților Călimani, 2. Depresiunea sau Țara Dornelor, depr. tectono-erozivă în Carpații Orientali, încadrată de munții Suhard, Bârgău Rarău, Giumalău, Călimani și Bistrița, drenată de Bistrița cu afl. ei Dorna, Negrișoara, Neagra Șarului ș.a. Supr.: 450 km2. Relief deluros, cu alt. între 800 și 1.000 m, cu văi largi, terase de acumulare, meandre, turbării (Poiana Stampei), păduri de fag și conifere. Expl. forestiere, de min. de mangan și turbă. Izv. minerale. Stațiuni balneoclimaterice (Vatra Dornei, Șaru Dornei).

DORNA subst. (vîrtej de apă). 1 – b, (Ard) și t. 2. Dorn/ea (MO 10 feb. 1949); -ești s., -escu; v. și tema Durn.

DORNA CANDRENILOR, com. în jud. Suceava, pe Dorna; 4.779 loc. (1995). Expl. de andezite. Prelucr. lemnului și a laptelui. Izv. minerale feruginoase și carbogazoase. Nămol de turbă. Stațiune balneoclimaterică de interes local. Stație de îmbuteliere a apelor minerale.

DORNA-ARINI, com. în jud. Suceava; 3.151 loc. (1995). reșed. com. este satul Cozănești.

Intrare: Dorna
Dorna nume propriu
nume propriu (I3)
  • Dorna
Intrare: dornă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dornă
  • dorna
plural
  • dorne
  • dornele
genitiv-dativ singular
  • dorne
  • dornei
plural
  • dorne
  • dornelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dornă, dornesubstantiv feminin

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.