2 intrări

15 definiții

Dorna f. 1. (Munții), porțiune a Carpaților Moldovei în jud. Suceava; 2. sat în jud. Suceava: 2200 loc. Ape minerale; 3. (Pasul), trecătoare deschisă de râul Bistrița, pune în comunicațiune Iașii cu orașul Bistrița din Ardeal; 4. (Vatra), localitate în Bucovina cu ape feruginoase. V. Șarul.

dórnă sf [At: REV. CRIT. III, 123 / Pl: ~ne / E: vsl дорна] (Trs, Olt) Porțiune cu apă adâncă și limpede dintr-un râu Si: șteoalnă, ochi.

DÓRNĂ, dorne, s. f. (Regional) Vîrtej, vîltoare, bulboană.

dórnă (bulboană) (reg.) s. f., g.-d. art. dórnei; pl. dórne

dórnă (bulboană) s. f., g.-d. art. dórnei; pl. dórne

DÓRNĂ s. v. bulboacă, bulboană, ochi, valvârtej, vâltoare, vârtej, volbură.

DÓRNĂ ~e f. pop. Loc pe cursul unei ape, unde curentul de apă capătă o mișcare de rotație, formând o adâncitură și antrenând tot ce întâlnește acolo; bulboană; vârtej; sorb. /Orig. nec.

Șaru-Dornei n. trecătoare în Bucovina, pe la intrarea Bistriței în țară. V. Dorna.

Vatra-Dornei f. orășel în jud. Câmpulung aproape de fostul hotar al Moldovei 5000 loc. Pozițiune renumită și izvoare de ape minerale.

dórnă f., pl. e. Ban. Olt. Adîncătură în rîu: apa se strîngea într’un ochĭ larg și și adînc, într’o dornă (NPl. Ceaur, 60). V. bulboacă.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DORNA 1. Râu, afl. dr. al Bistriței moldovenești în Depr. Dornelor, la Vatra Dornei; 50 km. Izv. din N M-ților Călimani, 2. Depresiunea sau Țara Dornelor, depr. tectono-erozivă în Carpații Orientali, încadrată de munții Suhard, Bârgău Rarău, Giumalău, Călimani și Bistrița, drenată de Bistrița cu afl. ei Dorna, Negrișoara, Neagra Șarului ș.a. Supr.: 450 km2. Relief deluros, cu alt. între 800 și 1.000 m, cu văi largi, terase de acumulare, meandre, turbării (Poiana Stampei), păduri de fag și conifere. Expl. forestiere, de min. de mangan și turbă. Izv. minerale. Stațiuni balneoclimaterice (Vatra Dornei, Șaru Dornei).

DORNA subst. (vîrtej de apă). 1 – b, (Ard) și t. 2. Dorn/ea (MO 10 feb. 1949); -ești s., -escu; v. și tema Durn.

dórnă s. v. BULBOACĂ. BULBOANĂ. OCHI. VALVÎRTEJ. VÎLTOARE. VÎRTEJ. VOLBURĂ.

DORNA CANDRENILOR, com. în jud. Suceava, pe Dorna; 4.779 loc. (1995). Expl. de andezite. Prelucr. lemnului și a laptelui. Izv. minerale feruginoase și carbogazoase. Nămol de turbă. Stațiune balneoclimaterică de interes local. Stație de îmbuteliere a apelor minerale.

DORNA-ARINI, com. în jud. Suceava; 3.151 loc. (1995). reșed. com. este satul Cozănești.

Intrare: dornă
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dornă dorna
plural dorne dornele
genitiv-dativ singular dorne dornei
plural dorne dornelor
vocativ singular
plural
Intrare: Dorna
Dorna