3 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dona1 sf [At: AR (1829), 471/8 / S și: donna / P: donia / E: it donna, sp doña] Titlu de onoare dat femeilor (nobile) în Spania, Portugalia și țările Americii Latine, care precedă numele de botez.

DOÑA s.f. Titlu cu care spaniolii se adresează femeilor. [Pron. do-nia. / < sp. doña].

DOñA DÓ-NIA/ s. f. titlu cu care spaniolii se adresează femeilor. (< sp. doña)

DÓNĂ s. f. 1. distribuire a cărților de joc. 2. cărțile de joc distribuite jucătorilor. (< fr. donne)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

DONE, Stan (n. 1937, Giurgiu), grafician român. Ilustrație de carte cu elemente fantastice (Odobescu „Pseudokynegheticos”, J. Prévert „Poezii”, Molière „Teatru”)., Stil clar, sobru cu aluzii la realitatea comentată ironic (ciclul „Agricultura”). Decoruri și costume de teatru.

DONA, Iosif (1875-1956), medic și colecționar de artă român. Împreună cu soția sa, Elena, a adunat timp de 50 de ani lucrări de pictură românească, alcătuind o valoroasă colecție (c. 30 de lucrări ale lui N. Grigorescu), ce se află în prezent la Muzeul Colecțiilor de Artă din București.

Don, -a, -ă, -e, -ea, -eci, -escu v. Antonie III 4 a-c.

Intrare: Done
nume propriu (I3)
  • Done
Intrare: doña
  • pronunție: donia
substantiv feminin (F159)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • doña
  • doña
plural
genitiv-dativ singular
  • doñe
  • doñei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: donă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • do
  • dona
plural
  • done
  • donele
genitiv-dativ singular
  • done
  • donei
plural
  • done
  • donelor
vocativ singular
plural

doña

  • 1. Titlu cu care spaniolii se adresează femeilor.
    surse: DN

etimologie: