2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

denitrificare sf [At: DEX / Pl: ~cări / E: denitrifica] 1-2 Denitrare (1-2).

DENITRIFICÁRE, denitrificări, s. f. Reducere a azotaților și a azotiților din sol până la azot liber sau oxizi de azot datorită activității microorganismelor anaerobe, proces care duce la scăderea fertilității solurilor. – Cf. fr. dénitrification.

DENITRIFICÁRE, denitrificări, s. f. Descompunere, de către bacteriile din sol, a protidelor și nitraților, având drept consecință eliberarea azotului, proces care duce la scăderea fertilității solurilor. – Cf. fr. dénitrification.

DENITRIFICÁRE s.f. Acțiunea de a denitrifica. ♦ Descompunere de către bacteriile din sol a protidelor și a nitraților, cu eliberare de azot; denitrare. [< denitrifica].

DENITRIFICÁRE s. f. 1. acțiunea de a denitrifica. 2. descompunere de către bacteriile din sol a protidelor și a nitraților, cu eliberare de azot. (< denitrifica)

DENITRIFICÁRE f. Proces de reducere a nitraților din sol datorită unor bacterii. /<fr. dénitrificaton

denitrifica vt [At: DN3 / Pzi: ~ífic / E: fr dénitrifier] 1-2 A denitra (1-2).

DENITRIFICÁ vb. I. tr. A îndepărta azotul dintr-o substanță, din sol; denitra. [Cf. fr. dénitrifier].

DENITRIFICÁ vb. tr. a îndepărta azotul dintr-o substanță, din sol; a denitra. (după fr. dénitrifier)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

denitrificáre (-ni-tri-) s. f., g.-d. art. denitrificắrii; pl. denitrificắri

denitrificáre s. f. → nitrificare

denitrificá vb., ind. prez. 3 sg. denitrífică

Intrare: denitrificare
denitrificare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • denitrificare
  • denitrificarea
plural
  • denitrificări
  • denitrificările
genitiv-dativ singular
  • denitrificări
  • denitrificării
plural
  • denitrificări
  • denitrificărilor
vocativ singular
plural
Intrare: denitrifica
denitrifica verb grupa I conjugarea I
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • denitrifica
  • denitrificare
  • denitrificat
  • denitrificatu‑
  • denitrificând
  • denitrificându‑
singular plural
  • denitrifică
  • denitrificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • denitrific
(să)
  • denitrific
  • denitrificam
  • denitrificai
  • denitrificasem
a II-a (tu)
  • denitrifici
(să)
  • denitrifici
  • denitrificai
  • denitrificași
  • denitrificaseși
a III-a (el, ea)
  • denitrifică
(să)
  • denitrifice
  • denitrifica
  • denitrifică
  • denitrificase
plural I (noi)
  • denitrificăm
(să)
  • denitrificăm
  • denitrificam
  • denitrificarăm
  • denitrificaserăm
  • denitrificasem
a II-a (voi)
  • denitrificați
(să)
  • denitrificați
  • denitrificați
  • denitrificarăți
  • denitrificaserăți
  • denitrificaseți
a III-a (ei, ele)
  • denitrifică
(să)
  • denitrifice
  • denitrificau
  • denitrifica
  • denitrificaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)