Dej n. oraș ardelean, numit de Unguri Dées, așezat la împreunarea Someșelor; 11.400 loc. În apropiere s’află Ocna Dejului, cu mine avute de sare.

dej, dejuri, s.n. – (reg.) Vas pentru măsurat laptele (Grai. rom., 2000). ♦ (onom.) Deji, nume de familie (9 persoane cu acest nume, în Maramureș, în 2007). – Et. nec.

DEJ, municipiu în jud. Cluj, în NV Pod. Transilvaniei, pe stg. Someșului, în apropierea confl. Someșului Mare cu Someșul Mic; 41.585 loc. (1995). Nod de comunicații. Cariere de nisip. Expl. de sare și de tufuri dacitice (Ocna Dejului). Termocentrală. Combinat pentru industrializarea lemnului, de celuloză și hârtie. Conf. și tricotaje. Produse refractare și alim. (conserve de legume și fructe, preparate din carne și lapte, panificație). Stațiune balneoclimaterică, sezonieră, cu ape sărate (Ocna Dejului). Centru pomicol. Biserică reformată (sec. 15-16), construită în stil gotic târziu; fosta mănăstire franciscană cu biserica barocă din sec. 18. Muzeu de istorie Menționat prima oară în 1214; s-a dezvoltat în strânsă legătură cu exploatarea și comerțul sării. Populație de aici a participat la răscoalele din 1437-1438 și 1514. Declarat municipiu în 1968.

Dej, -a, -an, -ești etc. v. Disiderie 2, 3.

GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ v. Onești.

GHEORGHIU-DEJ, Gheorghe (1901-1965, n. Bârlad), om politic comunist român. Muncitor electrician. Militant de la începutul anilor ’30, unul dintre conducătorii grevei muncitorilor de la Atelierele C.F.R. „Grivița” – București. Arestat în vara anului 1933, este judecat și condamnat de către autorități la 12 ani de muncă silnică și deținut la Văcărești, Aiud, Doftana ș.a. După 23 august 1944, ministru în mai multe rânduri. Secretar general (1945-1954) și prim-secretar (1955-1965) al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. Prim-min. (1952-1955). Președinte al Consiliului de Stat (1961-1965). Exercitând timp de aproape 20 de ani puterea supremă în stat și în partid, G.-D. a instaurat în țară un regim totalitar, de represiune polițienească, căruia i-au căzut victimă o mare parte a elitei politice, militare și culturale ale țării, participanții la Rezistența anticomunistă, precum și sute de mii de oameni nevinovați (țărani, membri ai partidelor istorice, slujitori ai bisericilor ortodoxă și unită ș.a.), iar în cadrul luptei pentru putere din sânul propriului partid, chiar și unii fruntași comuniști. După 1958, în plan extern, G.-D. a evoluat treptat spre distanțarea de U.R.S.S. și obținerea unui statut de relativă autonomie politică și economică, marcată prin respingerea categorică a planurilor sovietice de integrare economică a țărilor membre ale C.A.E.R.-ului, de transformare a României într-un hinterland agricol, cât și de refuzul de a mai seconda Moscova în tendința ei hegemonică asupra mișcării comuniste internaționale, apropiindu-se în același timp de China și de țările capitaliste dezvoltate. Reorientarea politicii externe a coincis cu semnificative mutații în politica internă, care și-au găsit expresia în atenuarea regimului represiv și eliberarea deținuților politici, în declanșarea unei campanii de desovietizare a țării, precum și în recuperarea, reabilitarea și punerea în circulație a valorilor naționale, dar fără să fie urmate de introducerea unor reforme reale și de democratizare a vieții sociale și politice.

OCNA DEJULUI, cartier al municipiului Dej, jud. Cluj, stațiune balneoclimaterică de interes local, cu climat de dealuri, sedativ, și cu ape minerale clorurate, sodice, de mare concentrație (260 g/l), slab sulfatate, cantonate într-un lac ce ocupă o veche salină. În cură externă, apele minerale sunt indicate pentru tratarea unor deficiențe ale aparatului locomotor.