3 definiții pentru daumen
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DAUMEN DAU-/ s. n. sunet prin apăsarea pe coardă cu degetul mare în pozițiile înalte, la violoncel și contrabas. (< germ. Daumen)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
daumen s. n. (sil. dau-men), pl. daumene
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
Daumen (cuv. germ. „degetul mare”), (la violoncel* și contrabas*) sunet obținut prin apăsarea corzii pe tastieră* cu degetul mare în pozițiile (2) înalte. D. se notează deasupra notelor respective.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: daumen
daumen substantiv neutru
- silabație: dau-men
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
daumen, daumenesubstantiv neutru
- 1. Sunet obținut prin apăsarea pe coardă cu degetul mare în pozițiile înalte, la violoncel și contrabas. MDN '00
etimologie:
- Daumen MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.