2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DAN, dani, s. m. (În artele marțiale) Grad acordat maeștrilor. – Din fr. dan.

dan2 sn [At: DN / Pl: ~i / E: fr dan] Grad de măiestrie la judo și în artele marțiale.

dan1 sm [At: M. COSTIN, O. 253 / Pl: ~i / E: lat Dani] (Iuz) Om originar din Danemarca.

DAN s.m. Grad de măiestrie, categorie de clasificare la judo. [< fr. dan < cuv. japonez].

DAN s. m. grad de calificare în ierarhia titularilor centurii negre în artele marțiale japoneze (judo, karate, aikido etc.). (< fr. dan)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Dan, Dimitrie (1856-1927), preot, istoric și folclorist din Bucovina, n. la Suceava. Membru corespondent al Acad. Române, ales la 23 martie 1905. Op. pr.: Cronica Episcopiei de Rădăuți.

OSMAN (USMAN) dan FODIO (1754-1817), reformator religios musulman și om politic african. Aparținând etniei fulbe, a proclamat războiul sfânt (jihad), revoltându-se împotriva practicilor animiste ale regilor hausa. În fruntea peulilor islamizați, a fondat Imperiul Sokoto (1804).

Intrare: Danu
nume propriu (I3)
  • Danu
Intrare: dan
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dan
  • danul
  • danu‑
plural
  • dani
  • danii
genitiv-dativ singular
  • dan
  • danului
plural
  • dani
  • danilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dan

  • 1. (În artele marțiale) Grad acordat maeștrilor.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: