3 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dánciu sn vz danci

Danciu m. cumnatul lui Ioan Corvin de Huniad, ocupă scurt timp tronul Munteniei, alungând și ucigând pe Vlad Dracul: el însuș peri ucis de Vlad Țepeș (1455).

danciu m. 1. lăutar țigan (după numele ce-l poartă adesea): ia ascultați, dancilor... să-mi cântați o horă AL.; 2. (ironic) copil mai mare de țigan.

DANCI, danci, s. m. (Pop.) Copil de țigan. – Din țig. den ci „dă-mi ceva”.

danci smi [At: CONTEMPORANUL, I, 491 / V: ~u, (reg) dănci, denci / E: rrm den ci „dă-mi ceva”] (Pop) 1 Copil de țigan Si: puradel. 2 Țigan lăutar.

DANCI, danci, s. m. Copil de țigan. – Din țig. den ci „dă-mi ceva”.

dancĭ m., pl. tot așa (d. numele Dan, dim. Dancĭu). Iron. Băĭat de Țigan. – Dim. dăncĭúc. V. puradeŭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DANCI s. (pop.) parpandel, puradel. (Un ~ tuciuriu.)

DANCI s. (pop.) parpandel, puradel. (Un ~ tuciuriu.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

dánci, danci, (danciu), s.m. – (reg.) 1. Copil de țigan. 2. Lăutar. ♦ (onom.) Danci, Danciu, nume de familie frecvent în zona Vișeu, Borșa, Săcel (Danci), respectiv Cernești (Danciu) (3.711, respectiv 1.765 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din țig. den ci „dă-mi ceva” (DEX, MDA); dim. de la n. pr. Dan (< ebr. Danihel „judecător-Domnul”) (Scriban; Constantinescu, 1963: 39).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Intrare: Danciu
Danciu nume propriu
nume propriu (I3)
  • Danciu
Intrare: danci
substantiv masculin (M73)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • danci
  • danciul
  • danciu‑
plural
  • danci
  • dancii
genitiv-dativ singular
  • danci
  • danciului
plural
  • danci
  • dancilor
vocativ singular
  • danciule
  • dance
plural
  • dancilor
danciu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Dănciu
Dănciu nume propriu
nume propriu (I3)
  • Dănciu
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

danci danciu

etimologie: