O definiție pentru Daboecia cantabrica
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Daboecia cantabrica (Huds.) Koch. Specie care înflorește toamna. Flori roz, purpurii sau albe, cu marginea rulată în exterior, campanulate, în ciorchine terminal, pendent. Frunze persistente, alterne, lungi de 1 cm, pe partea inferioară alb-pîsloase, pe cea superioară verzi-închis, lucioase, cu peri pe margine. Semiarbust (30-90 cm înălțime) cu lujeri roșii-maron, glandulos-pubescent.