cut¹ sn [At: (a. 1695) IORGA, S. D. VI, 143 / V: cot / Pl: ~uri / E: ucr кут] (Buc; Mol) 1 Mahala. 2 Cătun.

cut² sm [At: DR. V, 180 / Pl: (nob) cuți / E: bg куцъ] Cal șchiop.

cot³ sn vz cut¹

cut¹, cuturi, s.n. (reg.) parte de sat; mahala, cocioc, cătun.

cut², cuți, s.m. (reg.) cal șchiop de un picior.

CUT kut termen agrar ucrainean* 1. – Hr. (Băl VI); fam., ard.(An C II). 2. Cutuca, olt. (Sd VI 495). 3. Cf. Cutova ar. (Cara 34). 2 și 3 provin din alte teme.

CUȚ. 1. Cuțu, Petre (Cat gr. I). 2. Cuțui. 3. Cuțiu, N. (An Com). 4. Cuțar (D Buc). 5. Cf. Anghel sin Cuță 1840 (BCI XI 99); actualmente Cuță este și ipoc. < Vasilicuță – dar Cuța f. < Anca.